"O casă de păpuşi" ("Et dukkehjem") este o piesă de teatru în trei acte, scrisă de dramaturgul norvegian Henrik Ibsen (1828-1906).

A fost jucată în premieră la 21 decembrie 1879, la Teatrul Regal din Copenhaga, Danemarca, fiind publicată cu doar o lună înainte.

Piesa ridică semne de întrebare legate de rolurile tradiţionale ale bărbatului şi femeii în cadrul căsniciei, aşa cum erau concepute în secolul al XIX-lea. Este prezentat statutul inferior pe care femeia îl avea în familie şi societate, dar şi emanciparea eroinei, Nora Helmer, de sub dominaţia soţului său, Torvald Helmer.

Nora este, la începutul piesei, tipul soţiei supuse, ascultătoare, gata să îi facă întotdeauna pe plac soţului. Din dragoste pentru Torvald, Nora falsifică un act, pentru a împrumuta o sumă de bani în scopul de a-i salva viaţa soţului său. Este, apoi, şantajată cu acest secret, acţiune care l-ar fi putut compromite pe Torvald. Secretul ajunge, în cele din urmă, la urechile acestuia. Reacţia lui este dezamăgitoare: departe de a-i fi recunoscător soţiei sale pentru eforturile făcute pentru a-l salva, pentru a plăti o parte din împrumut şi pentru a menţine secretul, egocentricul Torvald o acuză pentru că i-a creat o slăbiciune în faţa şantajistului, Nils Krogstad. Krogstad nu îşi va duce ameninţările până la capăt, dar dezgustată de atitudinea soţului ei, Nora decide să se despartă atât de Torvald, cât şi de statutul său de păpuşă, femeie aflată constant sub influenţa soţului.

"O casă de păpuşi" este una dintre cele mai cunoscute şi jucate piese de teatru din istorie. A fost ecranizată în repetate rânduri, începând cu filmul mut omonim din 1922, regizat de Charles Bryant, cu Alla Nazimova în rol principal. În 1993, filmul ''Sara'' a transpus acţiunea din "O casă de păpuşi", pe fundalul societăţii iraniene, cu Niki Karimi în rolul Norei, potrivit www.imdb.com. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)