"Corbul" ("The Raven") este un poem narativ al autorului american Edgar Allan Poe (1809-1849).

Publicată la 29 ianuarie 1845 în New York Evening Mirror, compoziţia are 18 strofe şi a rămas în istoria literaturii datorită atmosferei pe care o transmite, caracterizată de mister, melancolie şi depresie ce se intensifică până la disperare.

Un tânăr bărbat, îndurerat de moartea iubitei sale, Lenore, primeşte în miezul unei nopţi de decembrie vizita unui corb. Aşezată pe bustul Atenei, zeiţa greacă a înţelepciunii, pasărea rosteşte, repetitiv, un singur cuvânt: "niciodată" ("nevermore"). Bărbatul îi pune o serie de întrebări, dorind să ştie dacă, de pildă, va găsi vreodată un "balsam pentru uitare" sau dacă, după moarte, o va reîntâlni pe Lenore în Eden. Răspunsul corbului este acelaşi, implacabil: niciodată. Cu fiecare răspuns din partea păsării, tristeţea şi neliniştea iniţiale ale personajului se transformă în furie, culminând, apoi, cu deznădejdea din penultimele trei versuri: "Lampa tot mai viu se-aprinde, umbra corbului cuprinde/Şi din umbra ce se-ntinde uriaşă pe covor/Dat nu este să mai iasă sufletu-mi pătimitor".

Muzicalitatea versurilor şi limbajul stilizat folosite de Poe amplifică, la rândul lor, atmosfera întunecată a poemului. Evident, corbul nu a fost ales întâmplător de autor, pasărea fiind, în general, un simbol al răului, al morţii dar şi al singurătăţii.

"Corbul" a avut un succes imediat, făcându-l faimos pe autorul său. Un an mai târziu, în 1846, Poe a publicat eseul "Filosofia creaţiei poetice", în care a susţinut că a scris poemul într-o manieră logică şi metodică, cu intenţia ca acesta să fie apreciat şi de critică, şi de cititorul obişnuit.

Prima traducere în limba română a "Corbului" îi aparţine lui G. D. Pencioiu, fiind publicată în "Românul literar", în anul 1891, potrivit arhiva.bibmet.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)