Luna octombrie, a zecea lună a anului în calendarul Gregorian, are 31 de zile. Ziua are 13 de ore, iar noaptea 11 de ore.

''October'' derivă de la cuvântul ''octo'' care înseamnă opt, deoarece a reprezentat luna a opta în fostul calendar roman. Împăratul Carol cel Mare (742-814) a redenumit toate lunile în conformitate cu denumirile agricole din vechea limbă germană. Aceste nume au fost folosite până în secolul al XV-lea şi, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel luna octombrie se numea ''Windumemanoth'' (luna culesului viei).

Soarele - Luna
La începutul lunii octombrie, Soarele răsare la 7 h 13 m şi apune la 18 h 57 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 6 h 51 m şi apune la ora 17 h 07 m.

La 23 octombrie, se face trecerea în semnul zodiacal Scorpion.

Fazele Lunii: la 02 octombrie - Luna la Ultimul Pătrar la 12 h 45 m; la 09 octombrie - Lună Nouă la 06 h 47 m (Luna începe să crească), la 16 octombrie - Luna la Primul Pătrar la 21 h 02 m; la 24 octombrie - Lună Plină la 19 h 45 m (Luna începe să descrească); potrivit www.astro-urseanu.ro.

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

În fiecare an, în luna octombrie are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, respectiv în ultima duminică a lunii, 28 octombrie 2018, când ora 4.00 devine ora 3.00.

În tradiţia noastră populară, luna octombrie este numită "brumărel". Este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic.

Tradiţia populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă şi mai caldă. Dacă va ploua mult, în decembrie vântul va urma să bată puternic, dacă tună, iarna va fi uşoară, iar dacă este ceaţă multă, va fi zăpadă multă în decembrie. Dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor, dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea.

Prima ninsoare în ţara noastră, în această lună, a fost înregistrată la 15 octombrie 1970, iar primul strat de zăpadă s-a aşternut la 26 octombrie 1988.

Luna octombrie este luna în care ţăranii se preocupă în special de treburile gospodăriei. Se culeg poamele, se strânge porumbul, se adună cartofii, napii, se răsădesc zmeura şi căpşunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile şi însămânţările de toamnă, se curăţă pomii şi grădina.

Această lună este marcată la creştinii ortodocşi de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi până la Sf. Dumitru şi aşa va fi şi în celelalte sărbători ale anului. Se mai spune, în tradiţia populară, că dacă până atunci n-a plouat, iarna va veni curând. Tot în această zi se organizează târguri pentru valorificarea produselor provenite de la oi.

O altă sărbătoare importantă a lunii este Sfântul Mucenic Dimitrie (Sâmedru). La 25 octombrie se sărbătoreşte ''Focul lui Sâmedru'' (Ajunul Sf. Dumitru). Se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoşi, sau tinerii, ca să se căsătorească. Dacă recolta de gutui şi nuci este bogată, iarna va fi grea. La 26 octombrie se sărbătoreşte Sâmedru, patronul păstorilor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir). Se spune că aşa cum este ziua, aşa va fi şi iarna: dacă este lună plină şi senin, iarna va fi mănoasă, iar dacă bate vântul şi plouă, vor fi zăpezi mari. La 27 octombrie se sărbătoreşte Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, care potrivit unor tradiţii muscelene, este frate cu Sânmedru, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000). AGERPRES/ (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Daniela Juncu)