De Ziua Mondială a AVC, ALIA atrage atenția: salvarea vieții este primul pas, dar accesul la recuperare trebuie să devină o prioritate. Doar 30% dintre pacienții care suferă un AVC beneficiează de recuperare în secțiile de neurologie

București, 29 octombrie - Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral

De Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (AVC), ALIA - Asociația pentru Lupta Împotriva AVC atrage atenția asupra unei nevoi esențiale pentru persoanele care supraviețuiesc unui AVC: accesul la servicii de recuperare medicală și neuroreabilitare, adaptate nevoilor fiecărui pacient și disponibile la momentul potrivit.

În ultimii ani, România a făcut pași importanți în dezvoltarea tratamentului acut al AVC, inclusiv prin extinderea accesului la tromboliză intravenoasă și trombectomie mecanică. Aceste intervenții pot salva vieți și pot reduce dizabilitatea atunci când sunt administrate rapid, în centre specializate. Însă tratamentul nu se încheie odată cu stabilizarea pacientului și externarea din spital. Pentru mulți supraviețuitori, recuperarea este un proces de durată, care presupune servicii coordonate, continuitatea îngrijirii și sprijin pentru reintegrarea în familie, în comunitate și în viața profesională.

Doar 30% dintre pacienții cu AVC beneficiază de recuperare în secțiile de neurologie, conform Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025-2030, iar acoperirea serviciilor de reabilitare după AVC este insuficientă și limitată geografic

Potrivit documentului, traseul pacienților cu AVC relevă faptul că doar o proporție foarte mică dintre aceștia beneficiază de servicii de reabilitare în cadrul secțiilor de neurologie, aproximativ 30%, conform estimărilor centrelor care furnizează astfel de servicii. Și asta în ciuda faptului că recuperarea trebuie să înceapă cât mai repede după apariția AVC.

Strategia Națională include obiective concrete pentru dezvoltarea reabilitării cardiovasculare și cerebrovasculare în România. Astfel, până în 2030 se urmărește includerea a peste 90% dintre pacienții eligibili cu AVC în programe de neuroabilitare. De asemenea, documentul prevede ca 20% dintre acești pacienți să poată fi transferați direct către servicii de reabilitare.

ALIA subliniază că aceste cifre reprezintă ținte asumate pentru anul 2030, nu date privind accesul actual. Tocmai de aceea, monitorizarea accesului efectiv și publicarea periodică a datelor sunt esențiale pentru evaluarea progresului. Documentul descrie 'acoperirea serviciilor de reabilitare după AVC drept insuficientă și limitată geografic, în special la orașele mari și centrele universitare.''

Recuperarea trebuie să fie accesibilă, continuă și adaptată pacientului

După un AVC, recuperarea poate include kinetoterapie, terapie ocupațională, logopedie, evaluare neuropsihologică, sprijin pentru sănătatea mintală și intervenții menite să faciliteze reluarea activităților cotidiene. Nevoile diferă de la un pacient la altul, iar planul de recuperare trebuie stabilit în funcție de deficitele existente, obiectivele individuale și evoluția fiecărei persoane.

Mesajul ALIA de Ziua Mondială de Conștientizare a AVC

'Accesul la recuperare nu ar trebui să depindă de posibilitățile financiare ale familiei, de județul în care locuiește pacientul sau de capacitatea acestuia de a identifica singur serviciile disponibile. În tratamentul AVC, fiecare minut contează, iar dezvoltarea serviciilor de tratament acut din România reprezintă un progres important. Dar salvarea vieții este doar primul pas. Pentru pacient și familie, adevărata provocare continuă după externare, când începe drumul recuperării. Sunt pacienți care așteaptă și 4-5 luni pentru a prinde un loc într-o secție de recuperare. Avem nevoie de servicii de neuroreabilitare accesibile, de continuitate între spital și comunitate și de finanțare care să răspundă nevoilor reale. Strategia națională stabilește obiective ambițioase pentru 2030. Acum este esențial să urmărim transparent implementarea lor și să ne asigurăm că pacientul este ascultat și implicat în deciziile care îl privesc. Este nevoie de o legătură funcțională între spital, serviciile de reabilitare, medicina de familie și serviciile comunitare, astfel încât pacientul să nu fie lăsat să navigheze singur într-un sistem fragmentat.', declară Liliana Curea, președinta ALIA - Asociația pentru Lupta Împotriva AVC.

De Ziua Mondială a AVC, ALIA încurajează informarea cu privire la semnele de alarmă ale unui accident vascular cerebral: Asimetrie facială, Vorbire incoerentă, Căderea unui braț (imposibilitatea de a mișca o mână sau un picior ori ambele membre de pe aceeași parte) și apelarea imediată a serviciului 112 la apariția acestora. Recunoașterea rapidă a simptomelor și accesul la tratament de urgență pot face diferența. Pentru cei care au trecut printr-un AVC, accesul la recuperare și sprijin pe termen lung trebuie să facă parte din același parcurs de îngrijire.

Despre ALIA - Asociația pentru Lupta Împotriva AVC

ALIA susține persoanele afectate de accident vascular cerebral și familiile acestora, promovează informarea și prevenția și militează pentru îmbunătățirea accesului la tratament, recuperare și servicii de sprijin după AVC.