Actor de teatru, film şi televiziune, Ştefan Iordache a creat personaje memorabile prin reflexivitate, carismă şi o strălucită stăpânire a mijloacelor de expresie. A slujit scena vreme de peste 40 de ani, interpretând roluri memorabile precum Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore. A avut de asemenea o îndelungată colaborare cu Teatrul Naţional Radiofonic şi Teatrul Naţional de Televiziune, şi a jucat în numeroase filme pentru marele ecran, potrivit "1234 Cineaşti români" (Ed. Ştiinţifică, 1996) şi www.cinemagia.ro.

Ştefan Iordache s-a născut la 3 februarie 1941, la Calafat, în judeţul Dolj. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1963 şi în acelaşi an a debutat în cinematografie, în filmul "Străinul", după romanul omonim al lui Titus Popovici, în regia lui Mihai Iacob. A fost începutul gloriei pe care a ştiut să şi-o menţină timp de peste 40 de ani.

Repartizat la Reşiţa, trecător prin teatrele din Timişoara şi Constanţa, Ştefan Iordache a devenit actor de teatru adevărat în perioada de glorie a Teatrului Nottara, unde a jucat până în anul 1977. Apoi a jucat la Teatrul Mic până în 1990, şi la Teatrul Naţional din Craiova. 

Pe scena acestor teatre a interpretat roluri remarcabile în: "Hamlet", regia Dinu Cernescu; "Crimă şi pedeapsă", regia Sanda Manu; "O noapte furtunoasă", montată de George Rafael - la "Nottara"; "Maestrul şi Margareta", regia Cătălina Buzoianu; "Emigranţii" de Mrozek, regia Mircea Daneliuc; "Amurgul burghez" de Romulus Guga, regia Dan Piţa - la Teatrul Mic; "Richard III" şi "Titus Andronicus" de Shakespeare, ambele în regia lui Silviu Purcărete; "O scrisoare pierdută" după Caragiale, regia Al. Tocilescu; "Barrymore" de W. Luce, regia Gelu Colceag - la Teatrul Naţional din Bucureşti; spectacolul "Lolita", adaptare scenică după Nabokov de Mihaela Tonitza Iordache, regia Cătălina Buzoianu, la Teatrul Mic şi tot la acelaşi teatru, alături de Mitică Popescu şi Dana Dembinschi, a realizat un rol tulburător în "Alex şi Morris", în regia lui Gelu Colceag.

Foto: (c) Maria Postelnicu / Arhiva foto AGERPRES

Cu acelaşi succes a abordat şi musicalul, jucând în "Au fost odată două orfeline", ''Adio, femei!'' (alături de Angela Similea) şi "Bună seara, domnule Wilde!". Şi muzica uşoară s-a numărat printre preferinţele sale, interpretând melodii singur sau în duet cu Sanda Ladoşi şi Elena Cârstea. 

În 2003, marele actor înregistrat alături de Gheorghe Dinică şi Nelu Ploieşteanu albumul "Cântece de petrecere", iar în 2007, a lansat un nou album muzical intitulat "Magazinul de vise", la realizarea căruia a lucrat împreună cu Monica Anghel. Printre cele opt piese, toate compuse de Dan Iagnov, se numără: "Nu ştiam că te iubesc atât de mult" sau "Ah, femeie!", iar melodiile "Mai mult decât oricând", "Viaţa noastră este un tangou" şi "Nu te întreb" sunt interpretate în duet cu Monica Anghel. 

Foto: (c) Sorin Lupsa / Arhiva foto AGERPRES

A fost protagonist în peste 40 de filme, printre care: "Un film cu o fată fermecătoare" (1966, regia L. Bratu), "Ediţie specială" (1977, regia M. Daneliuc), "Bietul Ioanide" (1979, regia D. Piţa), "Înghiţitorul de săbii" (1981, regia A. Visarion), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1982, regia L. Pintilie), "Noi, cei din linia întâi" (1985, regia S. Nicolaescu), "Noiembrie, ultimul bal" (1987, regia D. Piţa), "Hotel de lux" (1991, regia D. Piţa), "Cel mai iubit dintre pământeni" (1992, regia Ş. Marinescu), "Oglinda - Începutul adevărului" (1993, regia S. Nicolaescu), "Eu sunt Adam" (1996), "Omul zilei" (1997, regia D. Piţa), "Faraon" (2003, regia Sinisa Dragin), "Ticăloşii" (2007, regia Ş. Marinescu), potrivit "1234 Cineaşti români" (Ed. Ştiinţifică, 1996) şi www.imdb.com.

Ultimul său rol a fost Prinţul Potemkin, în "Ecaterina cea Mare" de G.B. Shaw (2008, regia Cornel Todea), interpretat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, aşa cum arată www. cinemagia.ro.

Foto: (c) Emil Badea / AGERPRES FOTO

În 2004 a fost lansată cartea-album "Regele scamator. Ştefan Iordache", scrisă de criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu şi ilustrată de Sorin Ilfoveanu, o mărturisire a actorului făcută cu dragoste despre viaţă, despre oameni, despre teatru şi, în acelaşi timp, un spaţiu plin de confesiuni şi întâmplări inedite.

Activitatea artistului a fost răsplătită cu numeroase premii: Karlovy Vary 1964 ("Străinul"), ACIN 1978 ("Ediţţie specială"), ACIN 1984 ("Glissando"), ACIN 1989 ("Noiembrie, ultimul bal"), Premiul UNITER pe anul 2001 pentru cel mai bun actor, pentru rolul titular din "Barrymore". De asemenea, a fost distins cu Premiul Academiei Române pentru întreaga activitate (2003) şi a primit Premiul de Excelenţă în cinematografia românească (2006), în cadrul celei de-a V-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania.

Ştefan Iordache cel din spatele scenei era un om fascinant, boem şi sensibil, îndrăgostit de muzică de petrecere, după cum îl descriau prietenii. Asculta Louis Armstrong, îl admira pe Al Pacino, prefera culoarea negru, îşi iubea cei trei motani, dar mai ales pe soţia sa, teatrologul Mihaela Tonitza-Iordache, nepoata pictorului Nicolae Tonitza, alături de care şi-a petrecut aproape 40 de ani.

Foto: (c) Alex Micsik / AGERPRES FOTO

Marele actor a părăsit scena şi lumea aceasta la 14 septembrie 2008, într-o clinică din Viena, unde se afla internat. A fost înmormântat în comuna Gruiu, de lângă Snagov, unde se retrăsese în ultimii ani ai vieţii.

Post-mortem, a primit un premiu special, în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Galei Premiilor UNITER (aprilie 2009), acordat de preşedintele UNITER, Ion Caramitru. De asemenea, i-a fost acordată o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti (aprilie 2012), dezvelită de sora sa, Ileana Iordache, şi i-a fost conferită o stea din aur din partea Casei de Bijuterii Sabion, dar şi Placheta Bucureştiului, toate în semn de respect şi apreciere pentru întreaga activitate.

Foto: (c) Liviu Sova / AGERPRES FOTO

În memoria marelui artist, Premiul pentru cel mai bun actor, la secţiunea individual, din cadrul Galei Tânărului Actor - HOP, se numeşte, începând cu ediţia din 2009, Premiul "Ştefan Iordache". AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Marina Bădulescu, editor online: Daniela Juncu)