Luna septembrie este marcată, în general, de sărbătorile creştine cu dată fixă, precum Începutul anului bisericesc (1 septembrie), Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie) şi Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), dar şi de începutul noului an şcolar, în 2018 pe 10 septembrie iar din punct de vedere astronomic, de trecerea la anotimpul toamna prin echinocţiul de toamnă ce are loc în acest an pe 23 septembrie.

Romanii au rebotezat lunile anului, Caligula, împărat roman, a redenumit a şaptea lună din calendarul roman - september - de la cuvântul ''septem'', care înseamnă şapte. Apoi, odată cu introducerea calendarului Gregorian a devenit a noua lună a anului şi are 30 de zile. Ziua este egală cu noaptea, având aproximativ 12 ore fiecare. Septembrie începe, în fiecare an, în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna decembrie.

Soarele, la începutul lunii, răsare la ora 6 h 38 m şi apune la ora 19 h 53 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 7 h 12 m şi apune la ora 18 h 59 m.

Luna reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

La data de 23 septembrie, din punct de vedere astrologic, se face şi trecerea în semnul zodiacal - Balanţă.

Fazele Lunii: la 3 septembrie - Luna la Ultimul Pătrar la 05 h 37 m; la 9 septembrie - Luna Nouă (de azi, Luna începe să crească) la 21 h 01 m; la 17 septembrie - Luna la Primul Pătrar la 02 h 15 m; la 25 septembrie - Lună Plină (de azi, Luna începe să descrească) la 05 h 52 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

Echinocţiul de toamnă

În 2018, acest fenomen astronomic are loc la 23 septembrie la 04 h 54 m şi reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

Echinocţiul de toamnă are loc când Soarele traversează Ecuatorul din emisfera nordică în cea sudică, moment în care longitudinea aparentă a Soarelui este de 180 grade. În această zi, în emisfera australă începe primăvara.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Cuvântul "echinocţiu" derivă din cuvântul francez "équinoxe", care, la rândul lui provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" - "egal" şi "nox", "noctis" - "noapte".

În tradiţia noastră populară, luna septembrie se numeşte Răpciune.

La 1 septembrie, începe anul nou bisericesc. Potrivit tradiţiei populare, după cum va fi vremea în această zi aşa va fi anul viitor: dacă plouă dimineaţa, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun, dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunţă toamnă lungă. Se crede că stadiul viermelui din gogoaşa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.

La 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează în tradiţia populară sfârşitul verii şi începutul toamnei, vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor. O vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.

În ziua de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, cunoscută şi ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Şarpelui, Moşii, se ţine post şi nu se mănâncă alimente cu cruce (usturoi, nucă, peşte, prună) sau cap (varză), potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000). Se fac pomeni: ulcele noi cu apă sau miere, lumânare şi colac, la casele cu copii sau la cei săraci. E ultima zi pentru culegerea plantelor de leac. AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)