La 19 august, începând din 2009, este marcată Ziua mondială pentru asistenţă umanitară, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008.

Această zi are o dublă semnificaţie: de a evidenţia eforturile celor care îşi riscă în mod dezinteresat viaţa şi sănătatea pentru a-şi ajuta semenii aflaţi în situaţii extreme, precum şi de a atrage atenţia asupra faptului că milioane de oameni au nevoie de asistenţă umanitară.

Data de 19 august nu a fost aleasă întâmplător, în 2003 aceasta fiind ziua în care înaltul comisar al ONU pentru Drepturile Omului şi reprezentantul special al Secretarului General în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi-a pierdut viaţa în timpul unei misiuni umanitare în Irak, alături de alţi 21 de asistenţi umanitari. Peste 100 de asistenţi umanitari au fost răniţi.

În anul 2018, ca şi în 2017, Ziua mondială pentru asistenţă umanitară se desfăşoară sub sloganul ''#NotATarget'' (''#NuSuntOŢintă''), cu referire la victimele nevinovate ale conflictelor armate, potrivit http://www.un.org/. Foarte multe victime civile sunt ucise de gloanţele trase într-un conflict care nu le aparţine, nenumărate familii rămân fără adăpost, copiii nu mai au unde învăţa, iar comunităţile sunt dezbinate şi distruse. Această cascadă a haosului are efecte dramatice atât pentru cei care, în prezent, sunt prinşi în zone de conflict, cât şi pentru generaţiile viitoare. De aceea, ONU subliniază că civilii nu sunt şi nu trebuie să fie o ţintă, folosindu-se în acest sens de reţelele de socializare pentru a disemina mesajul.

La 3 aprilie 2018, secretarul general al ONU, Antonio Guterres a declarat că "Yemenul constituie cea mai gravă criză umanitară din lume", subliniind că ţara din Orientul Mijlociu are nevoie de asistenţă umanitară de aproape 3 miliarde de dolari în acest an pentru ca milioane de locuitori înfometaţi, bolnavi şi refugiaţi să supravieţuiască războiului din ţara lor.

În mesajul său adresat cu ocazia Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară din 2017, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu a afirmat că România rămâne dedicată principiilor care stau la baza acordării asistenţei umanitare. "Sub îndemnul campaniei 'Not A Target', lansată de Organizaţia Naţiunilor Unite în 2017 pentru marcarea Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară, MAE se alătură campaniei globale având ca scop conştientizarea importanţei protecţiei civililor, copiilor, femeilor, a lucrătorilor umanitari şi din domeniul medical, aducând un omagiu tuturor persoanelor care sprijină acţiunile umanitare. Într-un context geopolitic marcat de crize de mare amploare, România rămâne dedicată principiilor care stau la baza acordării asistenţei umanitare şi îşi asumă contribuţii concrete în procesul de partajare a responsabilităţii statelor pe palierul umanitar", a punctat, cu acel prilej, Teodor Meleşcanu.

Potrivit MAE, în anul 2017, România a acordat asistenţă umanitară în beneficiul refugiaţilor din Siria în valoare de 5.3 milioane de euro pentru atenuarea efectelor generate de conflict asupra copiilor şi asupra populaţiei siriene aflată pe teritoriile statelor învecinate, demonstrând angajarea activă a ţării noastre la eforturile comunităţii internaţionale de gestionare a crizelor umanitare. În perioada 2014-2017, România a acordat asistenţă umanitară în valoare de aproximativ 11.2 milioane de euro unui număr de 12 state aflate în situaţii de criză.

În 10 mai 2017, preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU, deţinută de Uruguay, a organizat o dezbatere publică dedicată analizei stadiului implementării primei rezoluţii pe tema protecţiei personalului şi a facilităţilor medicale în conflictele armate (Rezoluţia 2286, adoptată în 2016). La eveniment au participat printre alţii secretarul general al ONU, Antonio Guterres şi adjuncţi ai miniştrilor de externe din Ucraina, Japonia, Venezuela şi Spania.

În intervenţia sa, Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a punctat sprijinul statului român pentru Rezoluţia 2286 a Consiliului de Securitate şi a reafirmat susţinerea faţă de măsurile de ordin preventiv şi de responsabilizare a părţilor implicate în conflictele armate, astfel încât să se evite atacarea spitalelor, a personalului medical şi umanitar, să fie asigurată protecţia răniţilor şi bolnavilor, iar vinovaţii de încălcarea acestor norme să fie traşi la răspundere. AGERPRES/(Documentare-Horia Plugaru; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Adrian Dădârlat)