În fiecare an, la 28 iulie este marcată Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei, ca urmare a unei iniţiative din 2008 a Alianţei Mondiale pentru Hepatită (AMH).

Totodată, data de 28 iulie a fost aleasă şi în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 - 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.

În 2018, cu prilejul Zilei mondiale de luptă împotriva hepatitei, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se va axa pe tema ''Testează.Tratează. Hepatită''. Evenimentele şi acţiunile OMS vor urmări atingerea mai multor obiective la nivel global, în regiuni şi în diverse ţări, cum ar fi sprijinirea intensificării prevenirii, testării, tratării şi a serviciilor de îngrijire, îmbunătăţirea parteneriatelor şi a finanţării în lupta împotriva hepatitei virale, potrivit site-ului www.who.int.

Pentru a marca în 2018 Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi guvernul Mongoliei vor organiza o serie de evenimente în Ulan Bator, capitala Mongoliei, la care vor participa oficialităţi, precum şi reprezentanţi ai pacienţilor din organizaţiile globale, regionale şi naţionale.

Hepatita este o boală ''silenţioasă'', care poate duce în timp la apariţia cirozei sau a cancerului hepatic. Deoarece mulţi pacienţi nu prezintă simptome, ajung la medic atunci când sunt în stadii avansate. Totodată, hepatita virală pune o povară economică imensă asupra familiilor. Eradicarea hepatitei virale este posibilă dacă se pune un accent mai mare pe prevenire, diagnosticare şi tratament. Vaccinarea este, de asemenea, foarte importantă, aceasta fiind posibilă pentru tipurile A şi B ale hepatitei.

În mai 2016, la Adunarea Mondială a Sănătăţii, 194 de guverne au adoptat prima Strategie globală de sănătate privind hepatita virală. Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei reprezintă o oportunitate pentru impulsionarea tuturor eforturilor de punere în aplicare a Strategiei globale de sănătate privind hepatita virală pentru perioada 2016-2021 a OMS şi pentru a sprijini ţările în vederea atingerii scopului final - eliminarea hepatitei. Strategia globală de sănătate privind hepatita virală prevede eliminarea hepatitei virale ca ameninţare la adresa sănătăţii publice până în 2030 (reducerea noilor infecţii cu 90% şi a mortalităţii cu 65%), potrivit site-ului www.who.int.

Hepatitele virale B şi C reprezintă provocări majore pentru sănătate, afectând 325 milioane de oameni la nivel global. Ele sunt cauze esenţiale ale cancerului hepatic, care duce la 1,34 milioane de decese în fiecare an. Cel puţin 60 la sută din cazurile de cancer hepatic au drept cauză testele şi tratamentele târzii pentru virusurile hepatice B şi C. Nivelul redus de acoperire pentru testare şi tratament este cea mai importantă breşă care trebuie abordată pentru a putea fi atinse obiectivele globale până în 2030.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 71 milioane de persoane sunt infectate în prezent cu virusul hepatitic C (VHC) la nivel mondial. Dintre acestea, doar 20% (aproximativ 15 milioane) au fost diagnosticate şi doar 5% (aproximativ 3 milioane) sunt tratate cu medicamente anti-virale cu acţiune directă (medicamente care vindecă infecţia cu VHC în peste 95% dintre cazuri).

România are cea mai ridicată rată a prevalenţei infecţiei cu virusul hepatitei C din Uniunea Europeană - 3,3%, estimându-se că peste 650.000 de persoane ar fi infectate cu VHC, iar circa 80% dintre infecţii ar fi cu replicare virală, în contextul existenţei unui nivel scăzut de informare şi conştientizare privind această afecţiune în rândul populaţiei, potrivit datelor disponibile, declara la 16 martie 2018, într-o conferinţă de presă, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş", Adrian Streinu-Cercel. "România se aliniază recomandărilor OMS privind controlul infecţiei cu virusul Hepatitei C. În 2017, în România a crescut atât numărul persoanelor diagnosticate, cât şi accesul la terapiile cu medicamente anti-virale cu acţiune directă. Separat de testarea medicală uzuală, în 2017 au fost extinse campaniile de testare voluntară, fiind realizate 11.713 testări la nivelul populaţiei (testări stradale) şi al personalului medical din 10 judeţe, iar 240 de persoane testate (2%) au avut rezultat pozitiv pentru infecţia cu VHC", a precizat Adrian Streinu-Cercel, raportându-se la datele cuprinse în campaniile de testare derulate de Fundaţia ''Prof. Dr. Matei Balş''.

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), entitate neguvernamentală, înfiinţată în 2009 la iniţiativa unui grup de pacienţi din întreaga ţară, marchează an de an, prin diverse acţiuni, Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei. Organizaţia militează pentru creşterea accesului la tratament a pacienţilor cu afecţiuni hepatice, desfăşurând activităţi de informare şi sprijin în rândul pacienţilor cu afecţiuni hepatice, a membrilor familiilor, întruniri cu scopul de a sensibiliza în ceea ce priveşte importanţa depistării cât mai rapide a hepatitelor cronice virale şi importanţa tratamentului făcut la timp, ţinând cont strict de recomandările medicilor.

Potrivit unui comunicat de presă al APAH-RO din luna mai 2018, prevalenţa hepatitei B în România este de 5,6%.

APAH-RO a lansat o serie de acţiuni locale cu ocazia "Săptămânii Europene a Testării Hepatite-HIV - proiect pilot" din 18-25 mai 2018, desfăşurată în acest an sub motto-ul "Testare.Tratare.Prevenire.". APAH-RO a asigurat, prin intermediul partenerilor săi, testarea unor persoane aflate în situaţii defavorizate din Braşov, Turda, judeţul Giurgiu şi judeţul Suceava. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Daniela Dumitrescu; editor: Horia Plugaru, editor online: Daniela Juncu)