Parcul Naţional Lacurile Plitvice, cel mai renumit fenomen carstic din Croaţia, reprezintă, cu cele 16 cascade ale sale, unul dintre cele mai frumoase obiective turistice naturale din Europa. Obiectivul a fost înscris în Patrimoniul Naţional UNESCO în anul 1979 şi prelungit în anul 2000, potrivit site-ului whc.unesco.org.

Apele care circulă peste calcar şi cretă au depus, timp de mii de ani, bariere de travertină, creând diguri naturale, care, la rândul lor, au creat o serie de lacuri, peşteri şi cascade frumoase, notează sursa citată. Aceste procese geologice continuă. În pădurile din parc există mai mulţi urşi, lupi şi multe specii rare de păsări.

Parcul Naţional este situat în regiunea muntoasă a Croaţiei, între zonele montane Mala Kapela, la vest şi nord-vest, şi Lička Plješivica, la sud-est, şi cuprinde 29.630 hectare. Administrativ, parcul face parte din două judeţe: Lika-Senj (90,7%) şi Karlovac (9,3%), conform https://np-plitvicka-jezera.hr.

În anul 1949, Lacurile Plitvice au format primul parc naţional din Croaţia. Pe lângă cele 16 lacuri, separate de bariere de travertin, în parcul naţional se află păduri maiestuoase, cascade, peşteri şi izvoare. Frumuseţea sa atemporală este motivul pentru care Parcul Naţional Lacurile Plitvice este un punct indispensabil pe harta tuturor celor care vizitează Croaţia, arată site-ul www.adriatic.hr.

Parcul este acoperit, în principal, de vegetaţie forestieră, cu zone mai mici sub pajişti. Cea mai atractivă parte a parcului, aceea a lacurilor, acoperă puţin sub un procent din suprafaţa totală a PN Lacurile Plitvice.

Datorită substratului geologic şi a condiţiilor hidrogeologice caracteristice, sistemul celor 16 lacuri a fost împărţit în lacurile superioare şi inferioare, menţionează https://np-plitvicka-jezera.hr.

Cele douăsprezece întinderi de apă care formează Lacurile de Sus sunt: Prošćansko jezero, Ciginovac, Okrugljak, Batinovac, Veliko jezero, Malo jezero, Vir, Galovac, Milino jezero, Gradinsko jezero, Burgeti şi Kozjak. Aceste lacuri au fost formate pe roci dolomite impermeabile şi sunt mai mari, cu ţărmuri mai adânci şi mai blânde decât lacurile inferioare. Lacurile inferioare, respectiv Milanovac, Gavanovac, Kaluđerovac şi Novakovića Brod, au fost formate în substrat calcaros permeabil, tăiat într-un canion adânc cu stânci abrupte. Lacurile se termină în cascadele impresionante Sastavci, cu râul Korana care izvorăşte sub baza căderilor.

În Parcul Naţional Lacurile Plitvice sunt 92 de cascade, dintre care cea mai frumoasă este Veliki slap (Cascada mare), cu o înălţime de 78 de metri. În schimb, cea mai frumoasă pădure virgină din Munţii Alpii Dinarici este Čorkova uvala. Satele Rastovača, Poljanak, Jezerce şi Plitvica mărginesc Parcul Naţional Lacurile Plitvice. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu)