Ansamblul bisericilor de lemn din judeţul Maramureş a fost înscris pe Lista patrimoniului mondial UNESCO în anul 1999. Opt biserici de lemn formează ansamblul lăcaşurilor de cult maramureşene recunoscute de UNESCO: Biserica "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" (localitatea Bârsana), Biserica "Sfântul Nicolae" (localitatea Budeşti), Biserica "Sfânta Paraschiva" (localitatea Deseşti), Biserica "Naşterea Maicii Domnului" (localitatea Ieud-Deal), Biserica "Sfântul Arhanghel" (localitatea Plopiş), Biserica "Sfânta Paraschiva" (localitatea Poienile Izei), Biserica "Sfântul Arhanghel" (localitatea Rogoz), Biserica "Sfântul Arhanghel" (localitatea Surdeşti).

Bisericile de lemn din Maramureş sunt exemple remarcabile de arhitectură religioasă locală, rezultat al schimburilor de tradiţii religioase ortodoxe cu influenţe gotice într-o interpretare specifică a tradiţiilor de construcţie a lemnului, arătând un nivel ridicat de maturitate artistică şi aptitudini artizanale, explică site-ul UNESCO, whc.unesco.org.

În judeţul Maramureş sunt înscrise, pe lista monumentelor istorice, 93 de biserici de lemn declarate monumente arhitectonice, precizează site-ul Institutului Naţional al Patrimoniului, www.cimec.ro. Opt dintre ele au fost alese ca fiind cele mai reprezentative; prin vechimea lor, poziţie şi mediu, stil arhitectonic, tehnică de construcţie, pictură interioară şi stare de conservare, ele pot defini bisericile de lemn din Maramureş ca un ansamblu arhitectural de valoare universală excepţională. Sunt exemple ale unui tip de construcţie conturat în secolul al XVII-lea, fruct al creaţiei colective, de cele mai multe ori anonime, dar având un geniu creator indiscutabil.

Ele au fost, de asemenea, alese cu intenţia de a scoate la iveală principalele biserici de lemn din această regiune: şase dintre ele definesc biserica maramureşeană clasică, una (cea de la Rogoz), reprezintă bisericile de tip nord transilvan şi una (cea de la Plopiş), tranziţia între cele două.

Bisericile de lemn din Maramureş reprezintă sinteza fericită dintre elemente de arhitectură majoră din Europa răsăriteană şi apuseană, la care se adaugă sinteza dintre planul de origine bizantină şi formele gotice care se înfăţişează sub forma unei arhitecturi originale autohtone. Construcţiile sunt realizate în lemn, conform sistemului Blockbau, după o tehnică tradiţională, ceea ce denotă o cunoaştere perfectă a materialului, menţionează sursa citată.

Ele reprezintă un tip aparte de construcţie în contextul bisericilor de lemn din România, implicit din Europa, prin: supraînălţarea în zona naosului şi în cea a pronaosului (de asemenea din cea a pridvorului în cazul în care acesta există), ceea ce a implicat apariţia acoperişului dublu, rezultând o nouă dimensiune a corpului bisericii; clopotniţa de deasupra naosului, de influenţă gotică, cu o realizare tehnică de o mare virtuozitate; aceste dimensiuni impresionante şi stilul arhitectonic conferă bisericilor o linie inconfundabilă.

Potrivit www.cimec.ro, concepţia arhitecturală complexă este absolut remarcabilă, fiecare element având un rol dublu, constructiv şi decorativ. Dimensionarea denotă un deosebit simţ al proporţiilor: spaţiul interior este conceput la scară umană, rămânând în acelaşi timp impunător. Pictura interioară, obiectele de cult, contribuie la crearea acestui efect. Acoperişul dublu şi liniile orizontale ale registrelor sunt elemente noi care au modificat în mod substanţial aspectul faţadelor. Alături de clopotniţa care sfidează legile staticii, aceste elemente conferă bisericii un dinamism provocator pentru robusteţea şi stabilitatea bazei.

Toate aceste elemente concură la crearea aspectului de monumentalitate al acestor biserici; tocmai de aceea, ele sunt recunoscute ca veritabile catedrale de lemn.

Biserica "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" din Bârsana aparţine grupului de biserici, tipice pentru Maramureş, de dimensiuni reduse. Construită în 1720, aceasta este mărturia unui proces des întâlnit care priveşte bisericile şi casele de lemn, cel al "mutării" (strămutarea bisericii pentru aşezarea în altă parte). Este unica biserică din cele selecţionate care a servit la început drept biserică abaţială şi apoi transformată în biserică parohială în 1806, când a fost mutată pe locul actual. Pictura, realizată în cursul aceluiaşi an de către Toader Ponor din Vişeul de Mijloc şi Ioan Plohod din Vladimireşti, constituie ansamblul decorativ structurat după legile barocului, cel mai coerent din judeţul Maramureş. Iconostasul se încadrează în acelaşi stil. Biserica a fost construită după 1717 când tătarii au devastat şi incendiat satul, ca biserică de mănăstire ortodoxă, în timpul celei de-a doua jumătăţi a secolului XVIII a fost trecută sub autoritatea călugărilor iuniazi bazilieni şi până în perioada 1800-1806, când a fost transferată în locul actual.

Biserica "Sfântul Nicolae" din Budeşti, ridicată în 1643, constituie exemplul cel mai elocvent de biserică tipică pentru Maramureş, cu spaţiul său interior supraridicat, care se manifestă la exterior prin acoperişul "în două ape". De dimensiuni mari, ea n-a putut fi lărgită în funcţie de creşterea populaţiei, astfel încât şi-a păstrat forma sa originară. Cele trei încăperi specifice cultului - pronaos, naos şi altarul - surprind prin amploarea lor care denotă iscusinţa şi îndrăzneala meşterului constructor. Biserica produce o puternică emoţie prin monumentalitatea sa, prin robusteţe, prin decoraţii interioare şi exterioare şi prin icoanele pe sticlă şi lemn şi care sunt în parte opera a doi pictori de o valoare certă, Alexandru Ponehalschi şi Ianoş Opriş.

Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU/AGERPRES FOTO

Biserica "Sfântul Nicolae" din Budeşti

Biserica "Sfânta Paraschiva" din Deseşti a fost construită în anul 1770 ca o biserică de lemn tipică pentru Maramureş şi e definită prin supraînălţarea pereţilor, vizibilă în exterior prin acoperişul în două ape şi prin turnul clopotniţei de influenţă gotică. Grija pentru calitatea lemnului, pentru realizarea îmbinărilor şi a decoraţiilor sculptate pentru proporţia turnului, foişorului şi a coamei pentru acoperiş, conform cu corpul bisericii, sunt cu totul remarcabile. Pictura de tradiţie postbizantină, realizată de Radu Munteanu din Ungureni, Ţara Lăpuşului, dă naştere unui ansamblu arhitectural de mare virtuozitate, constituindu-se ca una din operele reprezentative pentru pictorul de fresce.

Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU/AGERPRES FOTO

Biserica "Sfânta Paraschiva" din lemn de la Desesti

Biserica "Naşterea Maicii Domnului" din Ieud-Deal este unul dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cult din Maramureş. Este impresionantă prin amplasarea sa pe un versant pietros, pe malul pârâului Ighişor, în cimitirul satului. Planul este cel obişnuit în bisericile ortodoxe şi volumetria este tipică pentru bisericile din Maramureş cu acoperiş în două ape fără portic. Ceea ce este remarcabil pentru această biserică este spaţiul interior, cel mai elaborat poate din punct de vedere al concepţiei, al realizării tehnice, al detaliilor sculptate cărora li s-a adăugat pictura acoperind întreaga suprafaţă, operă a pictorului de fresce, Alexandru Ponehalschi (1782).

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO

Biserica "Naşterea Maicii Domnului" din Ieud-Deal

Biserica "Sfântul Arhanghel" din Plopiş este o construcţie ridicată între 1796 şi 1798. A fost pictată de pictorul de fresce Ştefan în 1811, conform unei inscripţii pe una dintre icoane. Situată în zona Chioarului, este rezultatul influenţei bisericilor din Maramureş, dar şi a bisericilor tipice pentru nordul transilvănean, interpretat adesea într-o formulă originală.

Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU (C)/AGERPRES FOTO

Biserica "Sfântul Arhanghel" din Plopiş

Biserica "Sfânta Paraschiva" din Poienile Izei, construită în 1604, este printre cele mai vechi biserici de lemn din Maramureş. De dimensiuni relativ modeste, spaţiul său interior se lărgeşte datorită supraînălţării din secolul XVIII şi, în consecinţă, creşte şi suprafaţa picturală. Biserica a fost pictată în 1794, conform unei inscripţii din naos, de către Gheorghe din Dragomireşti. Unii autori îl acceptă pe Radu Munteanu ca autor al picturii. El a realizat în 1785 (conform aceleiaşi inscripţii) pictura din absida altarului.

Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU (C)/AGERPRES FOTO

Biserica "Sfânta Paraschiva" din Poienile Izei

Biserica "Sfântul Arhanghel" din Rogoz, ridicată în 1663, este un exemplu de referinţă pentru bisericile din Ţara Lăpuşului. Nicio altă biserică nu prezintă o astfel de abundenţă de decoraţii care o face o adevărată bijuterie arhitecturală. Fiecare element structural devine piesă decorativă atât în spaţiul interior, cât şi în cel exterior. Radu Munteanu şi Nicolae Man, care au realizat pictura în 1785, au contribuit şi la finisarea spaţiului interior.

Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU (C)/AGERPRES FOTO

Biserica "Sfântul Arhanghel" din Rogoz

Biserica "Sfântul Arhanghel" din Surdeşti a fost construită, în 1766, de meşterul constructor Macarie, aceasta fiind exemplul cel mai sudic de biserică tipică pentru Maramureş, cu acoperiş dublu. În secolul al XIX-lea a fost construit porticul pe două nivele şi a fost ridicată turla. Clopotniţa măsoară 54 m înălţime, de trei ori mai mult decât lungimea edificiului. În 1783 este pictat interiorul bisericii: altarul este opera pictorului de biserici Ştefan, naosul este opera lui Stan, iar pronaosul, după câte se pare, a ucenicului acestuia din urmă. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Anda Badea)