Consiliul Europei este cea mai veche organizaţie politică de pe continent, înfiinţată la 5 mai 1949. Are sediul la Strasbourg şi regrupează 47 de state membre, conform volumului ''România şi Consiliul Europei 1993-2008'' (Bucureşti, 2008) şi portalului oficial al Consiliului Europei - https://www.coe.int.

Structura Consiliului Europei este:

Comitetul de Miniştri este organul de decizie al Consiliului Europei. Este format din miniştrii afacerilor externe ai statelor membre, sau din reprezentanţii diplomatici permanenţi - cu rang de ambasadori - ai statelor respective la Strasbourg.
Comitetul de Miniştri este atât un corp guvernamental, unde fiecare stat discută de pe poziţii egale problemele cu care se confruntă societatea europeană, dar este şi un forum colectiv, în interiorul căruia sunt formulate răspunsuri generale ale diplomaţilor europeni faţă de provocările la adresa spaţiului paneuropean. Împreună cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Comitetul este cel care apără valorile fundamentale şi supraveghează statele membre în conformitate cu angajamentele asumate de acestea în momentul primirii calităţii de membru al Consiliului Europei.
Comitetul de Miniştri se întruneşte o singură dată pe an la nivel de miniştri de externe şi săptămânal la nivelul adjuncţi. Reuniunile Comitetului de Miniştrii, cunoscute drept sesiuni, se desfăşoară la Strasbourg.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei poate fi considerată cea mai veche adunare parlamentară pluralistă internaţională. Şedinţa inaugurală s-a desfăşurat la 10 august 1949. Adunarea Parlamentară reprezintă unul din cele două organe statutare ale Consiliului Europei şi este alcătuită din deputaţi aleşi în mod democratic.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este compusă dintr-un număr de reprezentanţi ai fiecărui stat membru. În prezent, 324 de deputaţi compun Adunarea.
Preşedintele este ales, dintre membrii săi, pentru o perioadă de maxim trei sesiuni. La 25 iunie 2018, Liliane Maury Pasquier a fost aleasă în funcţia de preşedinte a Adunării Parlamentare.

Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa a fost stabilit în calitate de organ consultativ al Consiliului Europei, înlocuind Conferinţa Puterilor Locale şi Regionale din Europa. El funcţionează pe baza Rezoluţiei statutare (2000)1 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei.
Destinat a fi reprezentanţa comunităţilor locale şi regionale, Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa (CPLRE) se compune din două camere: Camera autorităţilor locale şi Camera puterilor regionale. Cele două camere au un număr de 324 membri titulari şi 324 membri supleanţi. Toţi sunt aleşi şi reprezintă mai mult de 200 000 de colectivităţi locale şi regionale, din statele membre ale Consiliului Europei. Congresul se reuneşte o dată pe an, la Strasbourg, unde primeşte delegaţiile organizaţiilor europene acceptate ca şi pe cele ale câtorva state nemembre, primite în calitate de Invitaţi speciali sau de Observatori. Gudrun Mosler-Törnström (Austria) a fost aleasă la 19 octombrie 2016 preşedintă a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale pentru un mandat de doi ani.

Secretariatul general este format din funcţionarii care lucrează pentru Consiliul Europei şi este condus de un secretar general. Din septembrie 2009 această funcţie este deţinută de fostul ministru de externe norvegian Thorbjorn Jagland.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului este alcătuită dintr-un număr de judecători egal cu cel al statelor membre ale Consiliului Europei. Această practică nu impune nicio restricţie în privinţa numărului judecătorilor care au aceeaşi naţionalitate. Mandatul judecătorilor este de 6 ani. Aceştia sunt aleşi de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. La fiecare trei ani, se produce înlocuirea unei jumătăţi din numărul judecătorilor. Judecătorii sunt reprezentaţi la Curte cu titlu individual şi nu reprezintă statele. Mandatul se încheie automat la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Curtea îşi desemnează preşedintele, doi vicepreşedinţi, şi doi preşedinţi de secţii pentru o perioadă de trei ani.
Se poate adresa direct Curţii de la Strasbourg orice stat contractant sau orice persoană particulară ce se consideră victimă a unei violări a Convenţiei europene a drepturilor omului.

Comisarul pentru drepturile omului este o instituţie independentă, non juridică în interiorul Consiliului Europei. Comisarul nu se ocupă de plângeri individuale, ale persoanelor din statele membre ale Consiliului Europei. De asemenea, nu se ocupă de plângeri individuale în disputa cu anumite curţi internaţionale sau instituţii naţionale ale statelor membre ale Consiliului Europei.
Comisarul poate trage anumite concluzii şi mai poate lua iniţiative bazate pe plângeri individuale, dar într-un cadru formal general.
Comisarul are rolul de a sprijini prin acţiunea sa, toate structurile naţionale, care se ocupă de problematica drepturilor omului, funcţionarul care se ocupă de drepturile omului din statul respectiv, membru al Consiliului Europei precum şi orice altă instituţie din domeniul drepturilor omului.
Pentru respectarea cât mai eficientă a drepturilor omului, Comisarul efectuează vizite în fiecare stat membru pentru a observa cadrul general în care sunt respectate drepturile omului în acea zonă sau pentru a studia un caz anume de încălcare a drepturilor omului. De la 1 aprilie 2018 funcţia de comisar pentru drepturile omului al Consiliului Europei este deţinută de Dunja Mijatovic. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Adrian Dădârlat)