În 2002, a 17-a ediţie a Cupei Mondiale la fotbal a fost organizată în premieră de către două ţări: Coreea de Sud şi Japonia. Tot pentru prima dată, turneul final al competiţiei s-a desfăşurat pe continentul asiatic. Turneul a debutat la 31 mai şi s-a terminat la 30 iunie, potrivit site-ului FIFA, www.fifa.com.

A fost pentru ultima dată în istoria competiţiei când s-a aplicat regula "golului de aur" în prelungiri: dacă o partidă din fazele superioare se termina la egalitate, se juca o repriză de prelungiri de 15 minute. Dacă scorul era în continuare egal, se mai juca o repriză. Echipa care reuşea să marcheze era declarată câştigătoare.

Brazilia a devenit campioana lumii pentru a cincea oară, după ce a depăşit Germania în finală cu 2-0. Turcia a învins Coreea de Sud cu 3-2 în meciul pentru locul al treilea.

Nu mai puţin de 199 de echipe au participat la preliminariile pentru Cupa Mondială din 2002. Franţa, deţinătoarea titlului, şi gazdele Coreea de Sud şi Japonia au fost calificate automat. A fost ultima dată când campioana "en-titre" s-a calificat automat. Toate cele şapte naţiuni câştigătoare ale trofeului au participat la Cupa Mondială: Argentina, Brazilia, Anglia, Franţa, Germania, Italia şi Uruguay.

România nu s-a calificat, după un parcurs slab în preliminarii. A făcut parte din grupa a opta europeană, pe care a terminat-o pe locul secund. În calificări, bilanţul românilor arăta cinci victorii (1-0 şi 2-1 cu Lituania, 2-0 şi 2-0 cu Ungaria, 2-0 cu Georgia) două înfrângeri (0-2 şi 0-3 cu Italia) şi un egal (1-1 cu Georgia). Echipa a fost trimisă la baraj, unde a jucat o dublă tur-retur cu Slovenia. În meciul tur de la Ljubliana, românii au pierdut cu 1-2, deşi au deschis scorul (gol Marius Niculae). La Bucureşti, pe stadionul Ghencea, a fost egal, 1-1.

Cele 32 de echipe care au luat parte la turneul final au fost repartizate astfel: 15 din Europa (Anglia, Belgia, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Rusia, Slovenia, Spania, Suedia şi Turcia), cinci din America de Sud (Argentina, Brazilia, Ecuador, Paraguay şi Uruguay), trei din America de Nord şi Centrală (Costa Rica, Mexic şi SUA), cinci din Africa (Africa de Sud, Camerun, Nigeria, Senegal şi Tunisia) şi patru din Asia (Coreea de Sud, Japonia, Arabia Saudită şi China).

Un număr record de 20 de stadioane au fost angrenate în organizarea Mondialului. Coreea de Sud a avut la dispoziţie arenele: Blue-Arc Stadium din Daegu, Sang-am Stadium din Seul, Asiad Main Stadium din Busan, Munhak Stadium din Incheon, Big Crown Stadium din Ulsan, precum şi stadioanele din Suwon, Gwangju, Jeonju, Daejeon şi Seogwipo. Cele zece stadioane din Japonia au fost: International Stadium din Yokohama, Shizuoka Ecopa Stadium din Fukuroi, Nagai Stadium din Osaka, Miyagi Stadium din Rifu, Kobe Wing Stadium, Sapporo Dome, Saitama Stadium 2002, Oita, Niigata şi Kashima.

În meciul de deschidere al Mondialului, debutanţii din Senegal au şocat, învingând Franţa, deţinătoarea titlului, cu 1-0 la Seul, prin golul lui Pape Bouba Diop. Francezii au "reuşit" contraperformanţa de a nu marca nici măcar un gol pe parcursul turneului, pentru că, în celelalte partide din grupă, au făcut 0-0 cu Uruguay şi 0-1 cu Danemarca.

În optimile de finală, coreenii antrenaţi de olandezul Guus Hiddink au reuşit să elimine Italia printr-un gol de aur marcat de Ahn Jung Hwan. Apoi, asiaticii au învins Spania, dar la loviturile de departajare (5-3). În semifinale, coreenii au fost eliminaţi de Germania.

Japonia a depăşit grupa, obţinând prima victorie la o Cupă Mondială, aceasta fiind împotriva Rusiei. A urmat un alt triumf, de data aceasta în faţa Tunisiei. Japonia a ajuns în optimi, unde a fost eliminată de Turcia.

International Stadium din Yokohama a fost gazda marii finale desfăşurate la 30 iunie 2002. Germanii au devenit abonaţi la scorul de 1-0 în toate meciurile eliminatorii ale turneului: cu Paraguay în optimi, cu SUA în sferturi, cu Coreea de Sud în semifinale. Până în finală, Germania nu a întâlnit niciun adversar cu adevărat redutabil. De cealaltă parte, Brazilia venea cu o echipă bine închegată, antrenată de Luiz Felipe Scolari. În grupă, brazilienii au depăşit Turcia, China şi Costa Rica, au trecut de Belgia în optimi şi de Anglia în sferturi. În semifinale, sorţii le-au pregătit o colegă de grupă: Turcia, pe care au depăşit-o cu greu. Brazilienii aveau în echipă nume precum Ronaldo, Rivaldo, Ronaldinho, Roberto Carlos, Marcos, Cafu, Lucio, Junior, Kaka. "Fenomenul" Ronaldo a făcut diferenţa în finală, marcând ambele goluri ale victoriei cu 2-0, în minutele 67 şi 79.

La turneul final din 2002, s-au marcat 161 de goluri în cele 64 de partide disputate, iar media reuşitelor pe meci a fost de 2,52.

Gheata de Aur i-a revenit brazilianului Ronaldo, marcatorul a opt goluri, urmat în clasament de conaţionalul său, Rivaldo, şi de neamţul Miroslav Klose, fiecare cu cinci reuşite. În tribune, au luat loc 2.705.197 milioane de spectatori, media acestora fiind de circa 42.000 de persoane prezente la fiecare partidă. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: FIFA World Cup/Facebook