PĂRINŢI ŞI COPII TALENTAŢI: Ştefan Bănică şi Ştefan Bănică jr.
Actor, cântăreţ, compozitor, textier şi orchestrator, Ştefan Bănică jr. a moştenit talentul artistic al tatălui său, marele actor al generaţiei de aur Ştefan Bănică, şi a urmat cariera acestuia, atât în actorie, cât şi în muzică.
Ştefan Bănică jr. s-a născut la 18 octombrie 1967, în Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" în 1989, la clasa profesorului Ion Cojar.
A apărut în filme încă din perioada studiilor liceale - "Eroii nu au vârstă" (serial TV, regia M. Constantinescu, 1984), iar în perioada facultăţii a jucat în piese de teatru - "Drum spre adevăr" de N. Munteanu, regia Adriana Popovici (1987, Teatrul Studenţilor Casandra); "D'ale carnavalului" de I.L. Caragiale, regia Ion Cojar (1989, Teatrul Studenţilor Casandra); "Bună seara, d-le Wilde!" după Oscar Wilde, regia Ion Cojar (1989, Teatrul Studenţilor Casandra), şi în filmele "Liceenii" (regia Nicolae Corjos, 1986); "Extemporal la dirigenţie" (regia Nicolae Corjos, 1987); "O călătorie de neuitat" (serial TV, regia Geo Saizescu, 1988), precizează site-ul artistului, www.stefanbanicajr.ro.
În paralel, a început o bogată activitate concertistică, dar şi apariţiile în emisiuni muzicale sau de divertisment, atât la radio, cât şi în televiziune. Are 16 discuri de autor, toate bucurându-se de un mare succes. A susţinut mii de concerte în ţară, cele mai cunoscute fiind cele de Crăciun, toate sold-out, şi cele organizate în luna martie şi dedicate femeilor. De asemenea, a susţinut recitaluri la Festivalul Mamaia, ediţiile 1992, 2002, 2004, şi la Festivalul "Cerbul de Aur", ediţiile 1997, 2003, 2008.
Are o vastă activitate în teatru, film, radio şi televiziune. A fost actor al Teatrului "L.S. Bulandra" între anii 1990-2002, iar din 2002 este actor al Teatrului de Comedie. A colaborat la Teatrul Mic, Teatrul Odeon, Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Metropolis. Dintre piesele de teatru în care a jucat amintim: "Maidanul cu dragoste", "Deşteptarea primăverii", "Visul unei nopţi de vară", "Poveste de iarnă", "Domnişoara Nastasia", "Black & White", "Hamlet", "A douăsprezecea noapte", "Chicago", "Revizorul", "Desculţ în parc", "Cui i-e frică de Virginia Woolf", "Pescăruşul", "Jake şi femeile lui".
A interpretat, în producţii de teatru TV, rolurile Algernon, în "Cadrilul" de E. Mirea & H. Mălineanu, regia Ion Cojar, regia TV Constantin Dicu, 1990; Frederick şi Horace, în "Invitaţie la castel" de Jean Anouilh, regia Cornel Todea, 1991; Cornelius, în "Negustorii ambulanţi" de M. Schisqal, regia Cornel Todea, 1996.
Din filmografia artistului mai amintim: "Liceenii rock'n roll" (1990), "Templul tăcerii" (1992), "Triunghiul morţii" (1998), "Sexi harem Ada-Kaleh" (1999), "Proprietari de stele" (1999), "Băieţi buni" (2005 - serial TV), "Maşini/Cars" (2006 - voce, versiunea în limba română), "A Beautiful Life" (2007), "Ho, ho, ho" (2009), precizează site-ul artistului.
Marele actor Ştefan Bănică s-a născut la 11 noiembrie 1933, în Călăraşi. După ce s-a mutat împreună cu familia în Bucureşti, a cântat în Corul de copii Radio şi a participat, tot la radio, la emisiuni dedicate copiilor. A absolvit Institutul de Teatru din Capitală în 1955, la clasa profesorului Alexandru Finţi, iar în timpul studenţiei făcea figuraţie la teatrele bucureştene. A jucat la Teatrul CFR - Giuleşti în piese precum "Băiat bun, dar cu lipsuri" de Nicuţă Tănase, "Escu" şi "Titanic Vals" de Tudor Muşatescu, în timp ce la Teatrul Regional Bucureşti l-a interpretat pe Mitică Popescu, din piesa cu acelaşi nume a lui Camil Petrescu.

Ştefan Bănică în piesa de teatru "D'ale carnavalului", alături de Octavian Cotescu şi Rodica Tapalagă, 1966.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA AGERPRES
Pe scena Teatrului Bulandra a fost Iordache din "D-ale carnavalului" şi Pristanda din "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, a jucat în "Arsenic şi dantelă veche" de J. Kasserling, a fost Mişu Fetecan din "Nota zero la purtare" de Virgil Stoenescu şi Octavian Sava, conform site-ului cinemarx.ro.
Împreună cu Stela Popescu a interpretat roluri în spectacole de revistă şi divertisment, în duet. A jucat în piese pentru Teatrul Naţional Radiofonic, cum sunt: "Anecdota provincială", "Bărbierul din Sevilla", "Districtul celălalt", "Furtuna", "Mincinosul", "Poveste de carnaval", "Visul unei nopţi de iarnă" etc.
Filmografia sa cuprinde peste 20 de pelicule. Şi-a făcut debutul cinematografic în 1965, în filmul "Dincolo de barieră" (regia Francisc Munteanu). A mai jucat în: "Golgota" (1966) , "Împuşcături pe portativ" (1967), "Tunelul" (1967), "Vin cicliştii" (1968), "Zile de vară" (1968), "Brigada Diverse intră în acţiune" (1970), "Cântecele mării" (1971), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "Proprietarii" (1973), "Păcală" (1974), "Fair Play" (1977), "Cianura şi picătura de ploaie" (1978), "Septembrie" (1978), "Singur printre prieteni" (1979), "Nea Mărin miliardar" (1979), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1982), "Harababura" (1990), "Cel mai iubit dintre pământeni" (1993).
Cântăreţ talentat, s-a remarcat datorită vocii, şarmului şi stilului inconfundabil de interpretare, piesele sale ("Îmi acordaţi un dans", "Cum am ajuns să te iubesc", "Gioconda se mărită", "Hai, coşar, coşar", "Astă seară mă fac praf" ş.a.) rămânând celebre. A interpretat romanţe şi cântece de petrecere şi a cântat în duet cu Ileana Sărăroiu, Gică Petrescu, Irina Loghin.
Ştefan Bănică a murit la 26 mai 1995.
La 12 noiembrie 2003, în centrul oraşului Călăraşi a fost dezvelit un bust al actorului, în prezenţa fiului său Ştefan Bănică Jr. De asemenea, la casa în care s-a născut celebrul actor a fost amplasată o placă comemorativă, iar o stradă din Călăraşi îi poartă numele.
Tot la Călăraşi s-a organizat Festivalul teatrelor de amatori "Ştefan Bănică". De Ziua Mondială a Teatrului din 2016, a primit postum o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului şi Placheta Oraşului Bucureşti, în semn de recunoaştere şi preţuire pentru întreaga sa activitate în domeniul teatrului şi filmului. AGERPRES (Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 6-10 iulie 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 6-10 iulie 2026: Parlamentul European (PE) a votat în favoarea unei anchete împotriva grupului politic Europa Națiunilor Suverane (ESN); PE a ratificat acordul comercial între UE și Mexic; PE a adoptat un raport privind progresele înregistrate de Republica Moldova &icir
Retrospectiva evenimentelor interne 6-10 iulie 2026
Participarea unei delegații a României conduse de președintele Nicușor Dan la Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), participarea României, în cadrul Summitului, ca stat fondator, la inițiativa NATO privind Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență, continuarea discuțiilor pe marginea formării unui nou guvern după demiterea Guvernului Bolojan
FRAGMENT DE ISTORIE: 105 ani de la violențele cunoscute drept Duminica însângerată de la Belfast (10 iulie 1921)
Problema irlandeză a reprezentat un episod deosebit de important în istoria modernă a Marii Britanii, manifestându-se și prin momente de tensiune socială cu puternice aspecte violente. Data de 10 iulie 1921 a rămas cunoscută drept Duminica însângerată sau Duminica însângerată de la Belfast, fiind ziua în care protestan
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitoarea Alice Munro, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013
Laureată a Man Booker International Prize în 2009 și a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013, Alice Munro a scris despre condiția umană și relațiile văzute prin prisma vieții de zi cu zi. Alice Ann Laidlaw s-a născut pe 10 iulie 1931, în orașul Wingham, provincia Ontario, Canada, notează site-ul https://www.nobelprize.org/. Tatăl său era
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Vineri, 10 iulie, Muzeul Național Cotroceni oferă acces gratuit pentru copii și pentru tinerii cu vârsta până în 18, între orele 9:00 - 15:00, cu ocazia aniversării a 35 de ani de activitate culturală. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, în același context aniversar, copiii sunt invitați în ziua de 11
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 iulie
Ortodoxe Sf. 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei Greco-catolice Sf. m. uciși la Nicopole, Armenia Romano-catolice Sf. Victoria, m. Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 10 iulie, zi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 iulie
Este a 191-a zi a anului 2026. Au mai rămas 174 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 41 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 01 h 21 m și apune la 17 h 08 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Accidente rutiere de microbuz, autobuz și autocar (cronologie selectivă 2023-2026)
Douăsprezece persoane au fost rănite într-un accident rutier produs la 9 iulie 2026, în zona localității Drajna Nouă din județul Călărași, pe pasajul care face legătura într
Cântăreața pop britanică Bonnie Tyler s-a stins din viață (fișă biografică)
Cântăreața pop britanică Bonnie Tyler, cunoscută pentru melodii celebre din anii 1980, precum ''Total Eclipse of the Heart'' și ''Holding Out for a Hero'', a încetat din viață la vârsta de 75 de ani, transmite jo
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Situl arheologic de la Filippi (Grecia)
Unul dintre cele mai importante situri arheologice de pe teritoriul Greciei, atât pentru istoria spațiului, cât și pentru începuturile creștinismului în Europa, este situl arheologic de la Filippi. Situl arheologic de la Filippi, care acoperă o suprafață de 87,5 hectare, se află localizat în apropierea orașului port Kavala din nor
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Tom Hanks
Tom Hanks, unul dintre cei mai talentați și iubiți actori de la Hollywood, a câștigat de două ori, consecutiv, premiul Oscar, pentru rolurile din 'Philadelphia' (1993) și 'Forrest Gump' (1994). S-a născut pe 9 iulie 1956, în Concord, California. După divorțul părinților, a rămas cu tatăl său, Amos Hank, un bucătar itinerant, stabili
Cântăreața de muzică ușoară, Angela Similea, împlinește 80 de ani (9 iulie)
Angela Similea, una dintre cele mai apreciate cântărețe de muzică ușoară din țara noastră, a interpretat de-a lungul unei cariere de peste 40 de ani, nenumărate piese devenite șlagăre, cum ar fi: 'Să mori de dragoste rănită' (a primit, în 2000, titlul de 'Melodia Secolului XX', acordat de TVR), 'Un albastru infinit', 'Trenul galben făr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 iulie
Ortodoxe Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Îndrumătoarea de la Mănăstirea Neamț; Sf. Sfințit Mc. Pangratie, episcopul Tavromeniei Greco-catolice Sf. ep. m. Pancrațiu Romano-catolice Ss. Augustin Zhao Rong, pr. și 119 îns., m.; Veronica Giuliani, fc.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 iulie
Este a 190-a zi a anului 2026. Au mai rămas 175 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 40 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 00 h 52 m și apune la 15 h 47 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Epictet preotul și Astion monahul; Sf. Mare Mc. Procopie și mama sa, Sf. Mc. Teodosia Greco-catolice Sf. m. Procopie Romano-catolice Ss. Aquila și Priscilla, soți m. Sfinții Mucenici Epictet Preotul și Astion monahul sunt sărbătoriți &










