PĂRINŢI ŞI COPII TALENTAŢI: Ştefan Bănică şi Ştefan Bănică jr.

Actor, cântăreţ, compozitor, textier şi orchestrator, Ştefan Bănică jr. a moştenit talentul artistic al tatălui său, marele actor al generaţiei de aur Ştefan Bănică, şi a urmat cariera acestuia, atât în actorie, cât şi în muzică.
Ştefan Bănică jr. s-a născut la 18 octombrie 1967, în Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" în 1989, la clasa profesorului Ion Cojar.
A apărut în filme încă din perioada studiilor liceale - "Eroii nu au vârstă" (serial TV, regia M. Constantinescu, 1984), iar în perioada facultăţii a jucat în piese de teatru - "Drum spre adevăr" de N. Munteanu, regia Adriana Popovici (1987, Teatrul Studenţilor Casandra); "D'ale carnavalului" de I.L. Caragiale, regia Ion Cojar (1989, Teatrul Studenţilor Casandra); "Bună seara, d-le Wilde!" după Oscar Wilde, regia Ion Cojar (1989, Teatrul Studenţilor Casandra), şi în filmele "Liceenii" (regia Nicolae Corjos, 1986); "Extemporal la dirigenţie" (regia Nicolae Corjos, 1987); "O călătorie de neuitat" (serial TV, regia Geo Saizescu, 1988), precizează site-ul artistului, www.stefanbanicajr.ro.
În paralel, a început o bogată activitate concertistică, dar şi apariţiile în emisiuni muzicale sau de divertisment, atât la radio, cât şi în televiziune. Are 16 discuri de autor, toate bucurându-se de un mare succes. A susţinut mii de concerte în ţară, cele mai cunoscute fiind cele de Crăciun, toate sold-out, şi cele organizate în luna martie şi dedicate femeilor. De asemenea, a susţinut recitaluri la Festivalul Mamaia, ediţiile 1992, 2002, 2004, şi la Festivalul "Cerbul de Aur", ediţiile 1997, 2003, 2008.
Are o vastă activitate în teatru, film, radio şi televiziune. A fost actor al Teatrului "L.S. Bulandra" între anii 1990-2002, iar din 2002 este actor al Teatrului de Comedie. A colaborat la Teatrul Mic, Teatrul Odeon, Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Metropolis. Dintre piesele de teatru în care a jucat amintim: "Maidanul cu dragoste", "Deşteptarea primăverii", "Visul unei nopţi de vară", "Poveste de iarnă", "Domnişoara Nastasia", "Black & White", "Hamlet", "A douăsprezecea noapte", "Chicago", "Revizorul", "Desculţ în parc", "Cui i-e frică de Virginia Woolf", "Pescăruşul", "Jake şi femeile lui".
A interpretat, în producţii de teatru TV, rolurile Algernon, în "Cadrilul" de E. Mirea & H. Mălineanu, regia Ion Cojar, regia TV Constantin Dicu, 1990; Frederick şi Horace, în "Invitaţie la castel" de Jean Anouilh, regia Cornel Todea, 1991; Cornelius, în "Negustorii ambulanţi" de M. Schisqal, regia Cornel Todea, 1996.
Din filmografia artistului mai amintim: "Liceenii rock'n roll" (1990), "Templul tăcerii" (1992), "Triunghiul morţii" (1998), "Sexi harem Ada-Kaleh" (1999), "Proprietari de stele" (1999), "Băieţi buni" (2005 - serial TV), "Maşini/Cars" (2006 - voce, versiunea în limba română), "A Beautiful Life" (2007), "Ho, ho, ho" (2009), precizează site-ul artistului.
Marele actor Ştefan Bănică s-a născut la 11 noiembrie 1933, în Călăraşi. După ce s-a mutat împreună cu familia în Bucureşti, a cântat în Corul de copii Radio şi a participat, tot la radio, la emisiuni dedicate copiilor. A absolvit Institutul de Teatru din Capitală în 1955, la clasa profesorului Alexandru Finţi, iar în timpul studenţiei făcea figuraţie la teatrele bucureştene. A jucat la Teatrul CFR - Giuleşti în piese precum "Băiat bun, dar cu lipsuri" de Nicuţă Tănase, "Escu" şi "Titanic Vals" de Tudor Muşatescu, în timp ce la Teatrul Regional Bucureşti l-a interpretat pe Mitică Popescu, din piesa cu acelaşi nume a lui Camil Petrescu.
Ştefan Bănică în piesa de teatru "D'ale carnavalului", alături de Octavian Cotescu şi Rodica Tapalagă, 1966.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA AGERPRES
Pe scena Teatrului Bulandra a fost Iordache din "D-ale carnavalului" şi Pristanda din "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, a jucat în "Arsenic şi dantelă veche" de J. Kasserling, a fost Mişu Fetecan din "Nota zero la purtare" de Virgil Stoenescu şi Octavian Sava, conform site-ului cinemarx.ro.
Împreună cu Stela Popescu a interpretat roluri în spectacole de revistă şi divertisment, în duet. A jucat în piese pentru Teatrul Naţional Radiofonic, cum sunt: "Anecdota provincială", "Bărbierul din Sevilla", "Districtul celălalt", "Furtuna", "Mincinosul", "Poveste de carnaval", "Visul unei nopţi de iarnă" etc.
Filmografia sa cuprinde peste 20 de pelicule. Şi-a făcut debutul cinematografic în 1965, în filmul "Dincolo de barieră" (regia Francisc Munteanu). A mai jucat în: "Golgota" (1966) , "Împuşcături pe portativ" (1967), "Tunelul" (1967), "Vin cicliştii" (1968), "Zile de vară" (1968), "Brigada Diverse intră în acţiune" (1970), "Cântecele mării" (1971), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "Proprietarii" (1973), "Păcală" (1974), "Fair Play" (1977), "Cianura şi picătura de ploaie" (1978), "Septembrie" (1978), "Singur printre prieteni" (1979), "Nea Mărin miliardar" (1979), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1982), "Harababura" (1990), "Cel mai iubit dintre pământeni" (1993).
Cântăreţ talentat, s-a remarcat datorită vocii, şarmului şi stilului inconfundabil de interpretare, piesele sale ("Îmi acordaţi un dans", "Cum am ajuns să te iubesc", "Gioconda se mărită", "Hai, coşar, coşar", "Astă seară mă fac praf" ş.a.) rămânând celebre. A interpretat romanţe şi cântece de petrecere şi a cântat în duet cu Ileana Sărăroiu, Gică Petrescu, Irina Loghin.
Ştefan Bănică a murit la 26 mai 1995.
La 12 noiembrie 2003, în centrul oraşului Călăraşi a fost dezvelit un bust al actorului, în prezenţa fiului său Ştefan Bănică Jr. De asemenea, la casa în care s-a născut celebrul actor a fost amplasată o placă comemorativă, iar o stradă din Călăraşi îi poartă numele.
Tot la Călăraşi s-a organizat Festivalul teatrelor de amatori "Ştefan Bănică". De Ziua Mondială a Teatrului din 2016, a primit postum o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului şi Placheta Oraşului Bucureşti, în semn de recunoaştere şi preţuire pentru întreaga sa activitate în domeniul teatrului şi filmului. AGERPRES (Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 iunie
Ortodoxe Sf. Mc. Achilina; Sf. Ier. Trifilie, episcopul Lefcosiei din Cipru Greco-catolice Sf. m. Achilina; Sf. ep. Trifilie al Leucosiei Ciprului; Sf. Anton de Padova Romano-catolice Sf. Anton de Padova, pr. înv. Sfânta Muceniță Ac
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 iunie
Este a 164-a zi a anului 2025. Au mai rămas 201 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 23 h 20 m și apune la 06 h 46 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
Radu Stroe, fost ministru al Afacerilor Interne, a încetat din viață (fișă biografică)
Fostul ministru al Afacerilor Interne Radu Stroe a încetat din viață, a anunțat, la 12 iunie 2025, Partidul Național Liberal, într-un mesaj transmis pe rețeaua de socializare
12 iunie - Ziua internațională împotriva exploatării prin muncă a copiilor
Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor a fost lansată de către Organizația Internațională a Muncii (OIM) în 2002. Anual, ziua de 12 iunie este dedicată combaterii exploatării prin muncă a copiilor, pentru a atrage atenția asupra extinderii globale a fenomenului și asupra eforturilor necesare pentru a îl elimina, scrie site-ul
CITATUL ZILEI
''S-a autointitulat liberal, democrat, naționalist - până când a abandonat cu totul etichetele politice. De ce? Oare aceste etichete nu se potrivesc cu complicata politică a Rusiei? Oare pentru că el se simte 'acasă printre străini, și străin printre ai lui', așa cum arde de nerăbdare s-o spună atunci când este întrebat despre identita
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 iunie
Ortodoxe Sf. Cuvios Onufrie cel Mare și Petru Atonitul Greco-catolice Sf. cuv. Onofrei; Sf. cuv. Petru de la Athos Romano-catolice Sf. Gaspar, pr. Sfântul Cuvios Onufrie cel Mare este pomenit în calendarul creștin ortodox la 12 iunie.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE: pe agendă, Schengen, migrație, aderarea la CEDO (12-13 iunie)
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește în zilele de 12 și 13 iunie 2025, subiectele de discuție fiind, între altele aderarea UE la CEDO, combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate, Parchetul European, migrația, spațiul Schengen, strategia europeană de securitate internă (ProtectEU) etc, conform
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 iunie
Este a 163-a zi a anului 2025. Au mai rămas 202 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 22 h 38 m și apune la 05 h 46 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
DOCUMENTAR: Caricaturistul Ștefan Popa - Popa's împlinește 70 de ani (11 iunie)
Caricaturistul Ștefan Popa - Popa's este unul dintre cei mai prestigioși reprezentanți ai artei plastice contemporane. Realizările sale de excepție în domeniul graficii, precizia și viteza cu care captează esența unei figuri, l-au impus drept cel mai rapid caricaturist din lume, recordul său fiind omologat de Cartea Recordurilor, în 1995, când a realiza
Summitul Ucraina-Europa de Sud-Est de la Odesa (11 iunie 2025)
La 11 iunie 2025 are loc, la Odesa, al patrulea Summit Ucraina-Europa de Sud-Est, la care participă și președintele României, Nicușor Dan, conform Administrației Prezidențiale.
Reuniunea juriului pentru desemnarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Cercetare Tehnică și Științifică (11-12 iunie)
Juriul responsabil pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Cercetare Tehnică și Științifică din 2025 se reunește în zilele de 11 și 12 iunie, la Oviedo. Acesta este cel de-al șaptelea dintre cele opt premii internaționale conferite de Fundația Prințesa de Asturia în acest an, competiție aflată la cea de-a 45-a ediție. Întâlnirile vor ave
Summitul Inteligenței Artificiale, la Londra (11-12 iunie)
La 11-12 iunie 2025 se desfășoară, la Londra, Summitul Inteligenței Artificiale, important eveniment care aduce laolaltă cei mai importanți lideri din cele mai inovative afaceri și companii din tehnologia informației pentru a avea posibilitatea de a explora și de a discuta pe marginea aplicațiilor funcționale transformatoare din domeniul inteligenței artificiale, potrivit
11 iunie - Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești
Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești, instituită prin Legea nr. 27 din 10 ianuarie 2023, este celebrată la data de 11 iunie, potrivit site-ului https://www.cdep.ro/. La 11 iunie 1848 a fost recunoscut oficial guvernul revoluționar provizoriu al Țării Românești și a fost promulgată Procl
CITATUL ZILEI
''Este bine de știut că o grămadă de lucruri socotite firești generații la rând s-au dovedit, până la urmă, profund greșite. Și trebuie să le fim recunoscători oamenilor de știință pentru că nu ne lasă să trăim în orbirea simțului comun. Grație lor a trebuit să acceptăm că noi, pământenii, locuim pe o bilă care se rotește fără să cădem î
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 11 iunie
Ortodoxe Sf. Ap. Bartolomeu și Barnaba; Sf. Ier. Luca, arhiepiscopul Crimeei; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Axion estin Greco-catolice Sf. ap. Bartolomeu și Barnaba Romano-catolice Ss. Barnaba, ap.; Ioan de Facundo, pr.; Fer. Iolanda, călug. R.