Compozitor de referinţă pentru muzica românească şi europeană, Ciprian Porumbescu s-a născut la 2/14 octombrie 1853, în localitatea Şipotele Sucevei (în prezent localitatea poartă numele Ciprian Porumbescu - n.r.) din judeţul Suceava.

A început să studieze muzica în localitatea natală, lucrând cu Carol Miculi la teorie şi solfegii. Şi-a continuat studiile la Ilişeşti cu Simon Mayer (la vioară), şi la Suceava. S-a perfecţionat la Institutul teologic din Cernăuţi (1873-1877) şi apoi la Konservatorium fur Musik und darstellende Kunst din Viena (1879-1991), unde l-a avut maestru la armonie pe Anton Bruckner. În acelaşi timp, a urmat studiile facultăţilor de filosofie de la Universitatea din Cernăuţi (1878-1879) şi Universitatea din Viena (1879-1881), potrivit ''Dicţionarului Mari Muzicieni'' (Editura Univers Enciclopedic, 2006).

A fost dirijor al multor coruri, printre care cel al Societăţii ''Arboroasa'' din Cernăuţi, ''România Jună'' din Viena, ''Reuniunea română de gimnastică şi cântări'' din Braşov, corul bisericii Sf. Nicolae din Scheii Braşovului. De asemenea, a activat ca profesor de muzică la şcolile române din Braşov în perioada 1881-1882.

În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivităţi, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu şi alţii, a participat şi tânărul Ciprian Porumbescu.

Din creaţia sa, de o mare popularitate s-a bucurat opereta în două acte ''Crai Nou'', pe un libret de Vasile Alecsandri, care era inspirată din folclor, din romanţa şi opereta austriacă. Premiera spectacolului ''Crai Nou'' a avut loc la 27 februarie/11 martie 1882, la Gimnaziul român din Braşov (actualul Colegiu ''Andrei Şaguna''), regia artistică fiind semnată de Ioan Bucur Popp. La spectacol şi-a dat concursul orchestra Societăţii Filarmonice braşovene. Spectacolul s-a bucurat de un succes extraordinar, fapt ce a impus reluarea acestuia la 28 februarie /12 martie şi la 11/23 martie 1882, pe aceeaşi scenă. O placă memorială fixată pe zidul Colegiului Naţional ''Andrei Şaguna'' consemnează evenimentul care a avut loc în sala festivă a Gimnaziului român.

A scris şi muzică simfonică - ''Parafrază pe o temă populară românească pentru orchestră'' (1882), muzică de cameră - două cvintete (1875), miniaturi pentru vioară şi pian sau pian solo - horă, cadril, polcă, mazurcă, vals, dar şi celebra ''Baladă pentru vioară şi pian'' (1880), una dintre lucrările care se bucură în continuare de mare popularitate, având elemente ale doinei, baladei şi romanţei.

Dintre lucrările corale, care cuprind muzică religioasă, de inspiraţie populară, cântece patriotice, amintim ''Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români'' (1879), tipărită la Viena, care include coruri şi cântece ca ''Imnul Unirii - Pe-al nostru steag'', ''Cântecul tricolorului'', ''Cântecul gintei latine''. Ciprian Porumbescu a scris şi muzică vocală, precizează ''Dicţionarul Mari Muzicieni'' (Editura Univers Enciclopedic, 2006).

Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris creaţiile sale cele mai valoroase. Printre lucrările sale se numără "Rapsodia română pentru orchestră", "Serenadă", "La malurile Prutului", "Altarul Mănăstirii Putna", "Inimă de român", "Gaudeamus Igitur", "Odă ostaşilor români" şi altele.

Bolnav de tuberculoză, Ciprian Porumbescu a murit la Stupca, la 25 mai/6 iunie 1883.

Regizorul Gheorghe Vitanidis a realizat, în 1973, filmul biografic ''Ciprian Porumbescu'', în rolurile principale jucând actorii Vlad Rădescu, Tamara Creţulescu, Emanoil Petruţ, Emilia Dobrin, Sebastian Papaiani. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)