Volumul "Calligrammes; poemes de la paix et de la guerre - 1913-1916" ("Poeme de pace şi de război" - 1913-1916) scris de poetul Guillaume Apollinaire a apărut, la 15 aprilie 1918. Apollinaire a inventat o poezie vizualizată: versurile sunt dispuse astfel încât "desenează" poemul, potrivit volumului "Dicţionar istoric critic - Literatura Franceză" (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982). Acest gen a atins apogeul datorită poetului, care i-a dat şi numele, format prin contracţia cuvintelor caligrafie şi ideogramă.

Cuvântul caligramă este derivat din limba greacă, "cali" venind de la termenul grecesc "kallos", care înseamnă "frumos" iar gramma însemnând "inscripţie". Într-o caligramă se corelează un cod poetic/verbal cu un cod plastic/nonverbal; imaginea plastică are calitatea de a fi "universal-accesibilă", în vreme ce "imaginea poetică" este deschisă numai pentru cel ce cunoaşte codul verbal, limba respectivă.

Poetul, prozatorul şi dramaturgul francez Guillaume Apollinaire s-a născut, la 26 august 1880, la Roma. Şi-a petrecut copilăria în Italia, apoi, pe Coasta de Azur unde a frecventat cursuri liceale în Monaco, Cannes şi Nisa. A pătruns în cercul artiştilor modernişti Picasso, Braque, Max Jacob, în momentul în care se afirma cubismul.

A călătorit în Germania şi Austria, petrecând mai mult timp în Renania, unde a vizitat muzee şi monumente ale artei medievale, care l-au captivat. Activitatea sa pusă în slujba artelor plastice, consemnată în eseuri, recenzii, cronici, a culminat cu studiul "Pictorii cubişti - Meditaţii estetice". Apollinaire s-a impus printre criticii timpului său.

Romantic, boem şi nonconformist, a dus o existenţă agitată, alternând preocuparea pentru evoluţia artelor plastice şi pentru promovarea talentelor cu pasiunea pentru poezie, puternica sa înclinaţie nativă. A colaborat la micile reviste "Le Festin d'Esope" (1903) şi "Les Soirées de Paris" (1913) potrivit volumului "Literatura Franceză" (Editura Albatros, 1973).

În 1908, a întâlnit-o pe marea sa iubire, pictoriţa Marie Laurencin, care i-a inspirat numeroase poeme, străbătute de regretul şi de tristeţea adâncă pentru dragostea apusă. Opera sa are aspectul unui monolog interior, fiind în primul rând o transpunere, o transfigurare a eului său, a biografiei şi a frământărilor sale spirituale, notează volumul "Dicţionar al Literaturii Franceze" (Editura Ştiinţifică, 1972).

Dintre lucrările sale amintim: "Alcools" ("Alcooluri", 1913), plachetele ("Bestiaire", "Vitam impendere amori"), culegerile postume ("II y a" - "Există"), eseurile de artă ("Pictorii cubişti"), povestirile ("La Femme assise" - "Femeia şezând", "L'Echanteur pourrissant" - "Vrăjitorul putrescent", "Le Poete assassiné" - "Poetul asasinat", 1916), încercările dramatice ("Les Mamelles de Tirésias" - "Sânii lui Tiresias"). Alte lucrări: "Chanson du mal aimé" ("Cântarea celui neiubit"), "La jolie rousse" ("Frumoasa roşcovană"), "Le Pont Mirabeau" ("Podul Mirabeau"), "Saltimbanques" ("Saltimbancii"), potrivit volumului "Literatura Franceză" (Editura Albatros, 1973).

Guillaume Apollinaire s-a stins din viaţă la 9 noiembrie 1918, la Paris. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)

Foto: (c) www.abebooks.com