Prima eclipsă a anului 2018, o eclipsă totală de Lună, se produce la 31 ianuarie şi este vizibilă din nord-estul Europei, din Asia, din Australia, din nord-estul Africii, din nordul Americii, din nord-vestul Americii de Sud, din Oceanul Pacific, din Oceanul Atlantic, din Oceanul Indian şi din Antarctica.

Ea începe la 12 h 51 m, când Luna nu a răsărit încă pe teritoriul ţării noastre, având faza maximă la 15 h 30 m. În România devine vizibilă doar când Luna începe să iasă din umbra Pământului după 17 h 11 m. Eclipsa se încheie la 18 h 09 m, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Tot pe 31 ianuarie, se va produce la 15 h 25 m faza de Lună Plină, denumită "Lună albastră", folosită pentru a face referire la Luna Plină care se produce de două ori în cadrul aceleiaşi luni calendaristice. Potrivit acestui calcul, în 2018 "Luna albastră" se produce de două ori, pe 31 ianuarie şi, respectiv 31 martie, potrivit www.moongiant.com.

Pe parcursul anului 2018 din Romania se vor putea observa două eclipse, ambele fiind de Lună. A doua eclipsă de Lună din 2018 va fi totală şi se va produce la 27/28 iulie 2018, fiind va fi vizibilă în întregime de pe teritoriul ţării noastre, din Europa, din Africa, din Asia, din Australia, din sudul Americii de Nord, din America de Sud, din Oceanul Pacific, din Oceanul Atlantic, din Oceanul Indian şi din Antarctica.

O eclipsă de Lună se produce întotdeauna la faza de Lună Plină (LP), deci când Soarele este în opoziţie cu Luna. Lunaţiile - Luna Nouă sau Luna Plină - se produc la fiecare 2 săptămâni, eclipse în schimb sunt de regulă patru pe an, două de soare (anul acesta se produc trei, eveniment astronomic mai puţin obişnuit) şi două de lună.

Pământul are întotdeauna o umbră în spaţiu creată de lumina Soarelui, care are o parte centrală mai întunecată şi o parte externă mai puţin întunecată, numită ''penumbră''. În timpul unei eclipse de Lună, Luna intră în umbra Pământului încetul cu încetul. La un moment dat, Luna poate dispărea aproape de tot, fiind vizibilă doar ca un disc de culoare roşie închisă. Acesta este o ''eclipsă totală de Lună''. Dacă Luna nu intră în întregime în umbra Pământului, ci trece pe deasupra sau pe sub centrul umbrei, este posibil ca discul Lunii să nu fie acoperit în totalitate, ci doar ''muşcat'' foarte tare. Aceasta se numeste ''eclipsă parţială de Lună''. Dacă Luna trece doar prin partea externă a umbrei, prin penumbră, se zice că avem o ''eclipsă de Lună prin penumbră''.

Eclipsele de Lună, mai puţin spectaculoase, se produc atunci când Luna intră în ''umbra'' Pământului. Spre deosebire de cele de soare, pot fi văzute din orice punct de pe glob, cu condiţia ca în locul respectiv să fie noapte şi cer senin. Dincolo de spectaculozitatea acestor fenomene, eclipsele de Lună furnizează specialiştilor date extrem de importante privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiaţiei solare asupra atmosferei şi altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem ''citi'' particularităţile atmosferei Pământului. Eclipsele de Lună sunt folosite şi pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarţei lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui.

Cea mai veche eclipsă de Lună consemnată a avut loc în anul 3450 î.e.n. În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că soarele sau luna au fost înghiţite de balaur sau de dragon. În credinţa populară românească, oamenii spuneau că cei doi aştri erau mâncaţi de vârcolaci. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)