DOCUMENTAR: Cantautorul Victor Socaciu împlineşte 65 de ani
Victor Socaciu, muzician, compozitor, realizator şi producător de emisiuni de televiziune, unul dintre cei mai apreciaţi folkişti, s-a născut la 14 ianuarie 1953, la Braşov. A absolvit Liceul de Matematică-Fizică nr. 1 din Braşov, iar în 1969 a urmat cursurile de chitară clasică la Şcoala Populară de Artă din Braşov, la clasa prof. Teodor Martinescu.
În 1978 a absolvit Facultatea de Electromecanică din Universitatea Braşov, cu diplomă de inginer. Este, de asemenea, absolvent al Institutului Social-Democrat ''Ovidiu Şincai'' - Masterat în ''Management în politică'' (2007).
A debutat pe scenă în anul 1970, cu trupa rock Zodiac, în cadrul căreia era chitarist şi solist vocal. Atracţia sa faţă de muzica folk a început în anul 1972, când, conform propriilor mărturisiri, l-a auzit cântând la radio pe Mircea Florian, potrivit site-ului www.victorsocaciu.com. Începând din 1973 a activat în cadrul Cenaclului ''Dacia Felix'' din Centrul Universitar Braşov, iar primele sale cântece folk (''Trenul'', ''Ţinta'', ''Între bine şi rău'', ''Sub scutul amurgului'') s-au bucurat de un real succes în mediul studenţesc.
În 1975 Victor Socaciu debutează la radio cu piesa ''Nălucile amintirilor'', iar în anul următor are loc debutul TV cu piesa ''Oltule''. A fost membru al Cenaclului ''Flacăra'' din 1976 până în în 1982, apoi membru al Cenaclului ''Serbările Scânteii Tineretului'' (1983-1985).

Foto: (c) SANDRA BRUMARESCU / AGERPRES ARHIVA ISTORICA
Victor Socaciu a fost producător, de-a lungul timpului, al unor festivaluri de gen precum Festivalul Naţional - Concurs de muzică folk ''Om bun'' (din 1991), Festivalul Naţional - Concurs ''Cântecul de dragoste'' (în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Televiziunea Română şi Radio România Actualităţi), Festivalul ''Country music'', al altor numeroase evenimente cultural-artistice, precum şi iniţiator şi producător al proiectului ''Romanian Golden Art'', în colaborare cu MAE, destinat mediilor artistice din Comunitatea Europeană, după cum se arată pe site-urile www.victorsocaciu.com şi www.cdep.ro.
Realizator şi producător de emisiuni de televiziune, în perioada 1991-2004, Victor Socaciu semnează genericele mai multor emisiuni de radio şi televiziune printre care: ''Omul chitară'', ''Oameni de zăpadă'', ''Ceaiul de la ora 5'', ''Insomniile Corinei'', ''Cazuri şi necazuri în dragoste'', ''Vânare de vânt'', ''Arca Marinei'', ''Personalul de Costineşti'', ''Bun de tipar'', ''Tunelul timpului'', ''Mulţumesc'', ''Ora fără catalog'', ''Ne vedem la TVR'', ''E ora ta''.
Colaborează, totodată, cu teatre din Bucureşti şi din ţară, semnând muzica spectacolelor ''Tinereţe fără bătrâneţe'' de Eduard Covali (Teatrul Dramatic Braşov) şi ''Caii liberi'' (Teatrul Dramatic Târgu Mureş), precum şi coloana sonoră a spectacolului de muzică şi poezie ''Muntele dragostei'' (alături de Leopoldina Bălănuţă, la Teatrul ''Ion Creangă'' - Bucureşti, 1987-1989).

Foto: (c) MIHAI TAPLIGA / AGERPRES FOTO
A îndeplinit funcţia de membru supleant în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (2002-2006) şi de membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune (2007-2010), potrivit site-ului www.cdep.ro.
Este membru, din anul 2002, al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Potrivit www.victorsocaciu.com, semnează peste 300 de cântece declarate la UCMR-ADA (Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia Drepturilor de Autor).
Din bogata sa discografie menţionăm: ''Roata'' (1981), ''Căruţa cu flori'' (1982), ''Drumuri paralele'' (cu Angela Ciochină, 1985), ''Viaţa, iubirea cea dintâi'' (1987), ''Colindul mâinilor truditoare'' (1989), ''Mi-e dor să mai merg la un ceai'' (1994), ''Ceasul iubirii'' (1995), ''Cântecele ceaiului de la ora 5'' (1997). În 2003, la împlinirea a 30 de ani de activitate artistică, şi-a lansat albumul ''Best of - 30'', care cuprinde 16 dintre cele mai frumoase cântece compuse de Victor Socaciu de-a lungul anilor.
A efectuat, de-a lungul timpului, numeroase turnee, în China (1986), Coreea (1986), URSS (1984), Germania (1985, 1999, 2002 şi 2003), Republica Moldova (1990, 1993, 1996 şi 2001), Canada (1999 şi 2001), SUA (1996, 1999 şi 2002), Suedia (1996), Danemarca (2004), Marea Britanie (2004-2005), Irlanda (2004), Italia (2005), Emiratele Arabe Unite (2005) etc.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
A participat la Festivalul de la Mamaia, la Secţiunea ''Creaţie'', în 1989, 1997, 1998, 1999 şi 2000.
Victor Socaciu a fost deputat în Parlamentul României în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 28 Mureş, colegiul uninominal nr.4, pe listele Alianţei Politice Partidul Social Democrat + Partidul Conservator, din partea Partidului Social Democrat. Pe perioada amintitei legislaturi a fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, membru în Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, precum şi membru în Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989, potrivit site-ului www.cdep.ro.
Luptător pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 cu brevet conferit de Preşedinţia României în 1995, conform www.cdep.ro, Victor Socaciu a fost numit în ianuarie 2013 în funcţia de secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. În perioada 2014-2017 Victor Socaciu a fost consul general, şef al Consulatului General al României la Montreal, Canada.

Foto: (c) VIOREL LAZARESCU / AGERPRES FOTO
A obţinut numeroase premii în domeniul muzical. Astfel, a fost laureat al Festivalului Naţional al Artei Studenţeşti (Premiul I, Secţiunea Folk, 1974), al Festivalului Studenţesc de Muzică Folk ''Primăvara Baladelor'' (Bucureşti, 1975) şi al Festivalului internaţional Rotte Lieder (Germania,1985), a primit Marele Premiu al Cenaclului Flacăra (1979, 1980, 1981), Marele Premiu al Serbărilor Scânteii Tineretului (1983), Premiul al II-lea (creaţie) la Festivalul Internaţional ''Garoafa roşie'' (Soci, 1984), Premiul Radiodifuziunii Române pe anul 1998 pentru muzică folk, Premiul Criticii Muzicale din România (1997), Premiul ''Limba noastră'' acordat de Asociaţia Culturală ''Ginta Latină'' din Chişinău (1999), Premiul pentru întreaga activitate acordat de revista ''Actualitatea muzicală'' (2000), premii de excelenţă în muzica folk acordate de organizatorii festivalurilor de la Chişinău (1996), Slobozia (1996), Tg. Jiu (1997), Iaşi (1998), Radio Cluj (1998), Reghin (1999), Caracal (2000), Călăraşi (2001), Bistriţa (2001), Premiul Radiodifuziunii Române pentru cel mai bun album folk al anului 2001 - ''Condiţia umană'', Premiul Radiodifuziunii Române pentru ''Cel mai bun interpret folk al anului 2001''.
În 2002 Ministerul Culturii i-a acordat Premiul de onoare pentru Întreaga activitate în slujba cântecului românesc'', iar în 2004 preşedintele României i-a conferit Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Cavaler. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Elena Bălan; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)
Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A
DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)
Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ
23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)
La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab
23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului
La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august
Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august
Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 august 2026
O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Curtea Constituțională a României a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile la 30 de zile
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Marin Moraru
Actor de teatru și film, Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' București, în anul 1961, la clasa Dinei Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa 'O scrisoare pierdută' de I.L. Caragiale. A debutat p
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Național de Muzică Ușoară 'Mamaia', ajuns la a 63-a ediție, invită publicul, în perioada 21-23 august, la o nouă întâlnire cu eleganța, nostalgia și hiturile care au marcat generații întregi. Festivalul își păstrează și în acest an structura consacrată și aduce în prim-plan cele două secțiuni repreze
21 august - Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului (ONU)
La 21 august este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Rezoluția 72/165 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, conform https://www.un.org/. Scopul vizează s
21 august - Ziua medicinei militare
Ziua medicinei militare este celebrată anual la 21 august. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a semnat Înaltul Decret Domnesc nr. 4629/21 august 1862 prin care a luat ființă Corpul Ofițerilor Sanitari ai Armatei și Direcția Generală a Serviciului Sanitar Român, acesta fiind momentul constituirii structurii specializate pentru asigurarea săn












