DOCUMENTAR: 20 de ani de la moartea campioanei olimpice la atletism Lia Manoliu

Lia Manoliu, campioană olimpică la aruncarea discului şi fost preşedinte al Comitetului Olimpic Român, s-a născut la 25 aprilie 1932 la Chişinău, în prezent capitala Republicii Moldova.
Potrivit ''Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România'' (vol. II, Bucureşti 2002), Lia Manoliu a absolvit Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de energetică, secţia electro-energetică, promoţia 1956. A lucrat o bună perioadă ca inginer electroenergetician la IPROMET Bucureşti şi a absolvit o şcoală de ziarişti sportivi organizată de ziarul "Sportul Popular".
A început cu practicarea tenisului (1945), a continuat cu voleiul, cu baschetul (la "Start Club"), cu tenisul de masă şi de câmp. La toate aceste sporturi a depăşit stadiul de "amatoare", atingând nivelul de performeră. Astfel, cu echipele de volei şi de baschet devine campioană naţională, la tenis de masă ajunge a treia jucătoare pe ţară, iar la tenis de câmp ajunge finalistă la campionatul naţional de junioare.
Sub îndrumarea profesoarei de educaţie fizică Angela Filip, de la Liceul "Gheorghe Lazăr", începe să practice atletismul, în 1947. Calităţile fizice au determinat-o să abordeze, după săritura în lungime, proba "aruncărilor": mai întâi aruncarea greutăţii, apoi, a discului, probă care a consacrat-o în lumea sportului, timp de 25 de ani. În 1949, stabileşte primele recorduri naţionale de junioare. Până la retragerea sa din activitatea competiţională, în 1972, a corectat de zeci de ori recordul naţional, "urcându-l" de la 41,44 m (1950) până la performanţa de 62,06 m, la 13 mai 1972. Campioană naţională de 12 ori şi campioană balcanică de şapte ori.
Suprema consacrare i-au adus-o Jocurile Olimpice (JO), participând la şase ediţii consecutive (între anii 1952 şi 1972). La JO de la Helsinki 1952, ocupă locul VI, devenind prima atletă româncă finalistă la o olimpiadă. De la o ediţie la alta, performanţele sale la Olimpiadă îi consolidează statutul de aruncătoare de disc de talie mondială. În această postură a cucerit: la JO de la Melbourne, în 1956 - locul IX; la JO de la Roma, în 1960 - medalia de bronz; la JO de la Tokyo, în 1964 - medalia de bronz; la JO de la Mexico-City, în 1968 - medalia de aur, stabilind un nou record olimpic din prima aruncare - 58,32 m; la JO de la Munchen, în 1972 - locul IX. Cele şase participări consecutive la JO au constituit un nou record în lumea atletelor (fapt menţionat şi în Guiness Book of Records).
Sosirea delegaţiei sportivilor români care au participat la Jocurile Olimpice de Vară din Mexic, în perioada 12-27 octombrie 1968. În imagine: atleta Lia Manoliu, câştigătoarea medaliei de aur la aruncarea discului.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN / ARHIVA AGERPRES
Site-ul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, www.cosr.ro, menţionează că Lia Manoliu s-a retras din activitatea competiţională în 1972, la vârsta de 40 de ani.
Lia Manoliu (centru), participantă la Jocurile Olimpice de la Munchen, în 1072.
Foto: (c) RADU CRISTESCU / ARHIVA AGERPRES
''Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România'' îi aminteşte şi pe antrenorii emeriţi care au contribuit la evoluţia atletei Lia Manoliu: E.L. Bran, T. Tatu, M. Raica, D. Serafim.
După retragerea din arena mondială ca sportivă de performanţă, uriaşul său prestigiu şi calităţile intelectuale şi morale au impus alegerea sa, în 1973, ca vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român (COR) devenit ulterior Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR). În 1990, a fost aleasă preşedinte al acestui for, funcţie deţinută până la 9 ianuarie 1998. Ca persoană oficială, a participat la toate ediţiile JO până în 1996 (cu excepţia anului 1984). A deţinut numeroase funcţii în organismele internaţionale: preşedinte şi membru al multor grupe de lucru ale Asociaţiei Comitetelor Naţionale Olimpice şi Asociaţiei Comitetelor Naţionale Europene (1976-1979); membru al Comitetului Executiv al ACNOE (1974-1980 şi 1985-1993); membru de onoare al ACNOE (1993-1998); membru al Comitetului Feminin al IAAF (1976-1995); membru al Comisiei CIO pentru AIO şi pentru Educaţia Olimpică (1995-1998); membru al Comitetului Internaţional de Coordonare a Conferinţelor Sportive Europene (din anii 1985, 1987 şi 1989) ş.a. A reprezentat COR şi mişcarea sportivă din România la zeci de congrese, conferinţe şi reuniuni internaţionale. A militat pentru includerea de noi probe feminine la Jocurile Olimpice.
A fost răsplătită cu distincţii româneşti şi internaţionale de prestigiu: Trofeul UNESCO "Fair-Play" (1974), Ordinul "Meritul Olimpic" (1975), Trofeul CIO "Femeia în sport" (1990), Trofeul "Centenarul CIO" (1994) ş.a.
A activat şi în politică, în legislatura 1990-1992 fiind aleasă senator în municipiul Bucureşti pe listele Frontului Salvării Naţionale (FSN).
Potrivit www.cosr.ro, în aprilie 2017, Teatrul Naţional Radiofonic a prezentat în premieră absolută, în seria Biografii, memorii, Drumul spre Cartea Recordurilor şi Lacrima din aurul olimpic, primele spectacole-document dedicate unei legende din lumea sportului: LIA MANOLIU.
A murit la 9 ianuarie 1998. Stadionul Naţional "Lia Manoliu" din Bucureşti a fost numit astfel în cinstea ei. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, redactori Arhiva Foto: Mihaela Tufega, Elena Bălan, editor: Horia Plugaru, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Prezidențiale2025/ Cadrul legal al alegerilor prezidențiale din mai 2025
Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (primul tur) au loc ca urmare a anulării primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, de către Curtea Constituțională la 6 decembrie 2025. Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României în 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin H
Prezidențiale2025/ Calendarul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025
Calendarul alegerilor prezidențiale pentru alegerile din 4 mai 2025 a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai 2025. De ase
CITATUL ZILEI
''Este frumos lucru să-l oprești pe cel care nedreptățește pe alții; sau, cel puțin, ferește-te să-i fii complice'' - Democrit (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981) AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Horia Plugaru)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 28 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Iason și Sosipatru; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia Greco-catolice Sf. ap. Iason și Sosipatru, din cei 70; Sf. m. Dada, Maxim și Quintilian Romano-catolice Ss. Petru Chanel, pr. m.; Ludovic M. Grignion de Montfort, pr.; Valeria, m. Sfinții Apostoli Iason și Sosipatru
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 28 aprilie
Este a 118-a zi a anului 2025. Au mai rămas 247 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 11 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 06 h 08 m și apune la 21 h 38 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Web Summit 2025, la Rio de Janeiro (27-30 aprilie)
Web Summit 2025 la Riocentro din Rio de Janeiro începe la 27 aprilie 2025, reunind nume importante din domeniul tehnologiei informației, al marilor afaceri mondiale, dar și start-upurilor, precum și din acele domenii ale activității umane în care internetul activează ca un mijloc principal de manifestare, potrivit
CITATUL ZILEI
'Deprinde-te a nu mustra decât când ești gata să îndrepți.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril )
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului Duminica a 2-a după Paști (a Sf. Apostol Toma) Greco-catolice Duminica a 2-a a Paștilor (a lui Toma). Sf. ep. m. Simeon, rudenia Domnului Romano-catolice Duminica a 2-a a Paștelui Sf. Zita, fc. Sfântul Apostol Simeon
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 aprilie
Este a 117-a zi a anului 2025. Au mai rămas 248 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 12 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 05 h 40 m și apune la 20 h 11 m. Lună nouă 22 h 31 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor. Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională ab
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie 2025 este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale, conform www.wipo.int. Proprietatea intelectuală vizează recunoașterea dreptului asupra unei anumite invenții, creații sau idei și în special privind drepturile legale rezultate în urma activității intelectuale depuse. Dreptur
26 aprilie, zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc
Guvernul a aprobat, la 24 aprilie 2025, în ședință, declararea zilei de 26 aprilie 2025, ca zi de doliu pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. 'Lider spiritual și moral, Papa Francisc s-a remarcat prin implicarea activă în viața societății contemporane, o pe
CITATUL ZILEI
'Numai de unul singur ai de ce să te temi: de tine însuți când te privești în față.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Greco-catolice Sf. ep. m. Vasile al Amasiei Romano-catolice Sf. Anaclet, pp. Sfinții Mucenici din Dobrogea: Chiril, Chindeu și
Ritualurile funerare pentru Suveranul Pontif
Funeraliile Papei Francisc au loc sâmbătă, 26 aprilie 2025, la ora 10:00 a.m. (8:00 GMT), la Bazilica Sfântul Petru din Roma unde sunt așteptați să sosească sute de mii de credincioși, alături de 170 de delegații străine, șefi de stat și capete încoronate din întreaga lume. Ceremonia va fi oficiată de decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista