Mircea Diaconu a încetat din viaţă; corpul neînsufleţit al actorului va fi depus în foaierul Teatrului Nottara
Actorul Mircea Diaconu a încetat din viaţă, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani.
Trupul neînsufleţit al actorului va fi depus luni, între orele 11.00 - 16.00, în foaierul teatrului Nottara, unde colegii de breaslă şi admiratorii îi vor putea aduce un ultim omagiu, au precizat reprezentanţii instituţiei, pentru AGERPRES.
Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949, la Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit, în 1971, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesoarei Sanda Manu, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Nottara, https://www.nottara.ro/.
În 1970 a jucat în spectacolele ''Caragiale... dar nu teatru'', după I.L. Caragiale (dramatizarea şi regia Sanda Manu), ''Cartofi prăjiţi cu orice'' de Arnold Wesker (regia Alexa Visarion) şi ''Diavolul alb'' de John Webster (regia Sanda Manu) - toate trei la Studioul Casandra, precum şi în ''Harfa de iarbă'' de Truman Capote (regia Crin Teodorescu), la Teatrul Bulandra, iar în 1971 a jucat în ''Fata morgana'' de Dumitru Solomon (regia Mihai Dimiu), la Teatrul de Comedie, ''A murit Tarelkin'' de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin (regia Cristian Berger) şi ''Alexandru Lăpuşneanu'' de Costache Negruzzi (regia Dan Micu), ambele spectacole, la Studioul Casandra.
Pe scena Teatrului Bulandra a jucat în spectacole precum: ''Mincinosul'' de Carlo Goldoni (regia Sanda Manu, 1971), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1972), ''Revizorul'' de N.V. Gogol (regia Lucian Pintilie, 1972), ''Elisabeta I'' de Paul Foster (regia Liviu Ciulei, 1974), ''Militarul fanfaron'' de Maccius Plautus (regia Ioan Taub, 1976), ''Răceala'' de Marin Sorescu (regia Dan Micu, 1977), ''Furtuna'' de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei, 1978), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1979), ''Conu' Leonida faţă cu reacţiunea'' de I.L. Caragiale (regia Dan Micu, 1979), ''Voluptatea onoarei'' de Luigi Pirandello (regia Valeriu Moisescu, 1980), ''Mormântul călăreţului avar'' de Dumitru Radu Popescu (regia Mircea Marin, 1981) ş.a.
La Teatrul Nottara a jucat în piesele ''Cuminţenia pământului'' de Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Marin Sorescu (1984), ''Pădurea'' de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski (regia Costin Marinescu, 1984), ''Cum vă place'' de William Shakespeare (regia Dan Micu, 1985), ''Râs şi plâns'' de Ivan Radoev (regia Petre Gheorghiu, 1986), ''Ultimul bal'' de Ion Brad şi Dan Micu (regia Dan Micu, 1986), ''Într-o dimineaţă'' de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1988), ''Burghezul gentilom'' de Moličre (regia Alexandru Dabija, 1989), ''Operele complete ale lui WLM SXPR (prescurtate)'' de Jess Borgeson, Adam Long şi Daniel Singer (regia Petre Bokor, 2001), ''Castelul'' de Franz Kafka (regia Tino Geirun, 2003), ''Variaţiuni enigmatice'' de Eric-Emmanuel Schmitt (regia Claudiu Goga, 2003), ''Scandal la Operă!'' de Ken Ludwig (regia Petre Bokor, 2006), ''Vacanţă în Guadelupa'' de Pierre Sauvil şi Éric Assous (regia Diana Lupescu, 2011).
A mai jucat în ''Teatru descompus'' de Matei Vişniec (regia Cătălina Buzoianu, 1990), la Theatrum Mundi, precum şi în ''Noaptea regilor'' de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991) şi ''Ghetou'' de Joshua Sobol (regia Victor Ioan Frunză, 1993), ambele la Teatrul Naţional Bucureşti.
Mircea Diaconu a fost asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti (între 1977-1978), iar din 1990, a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. De asemenea, a fost directorul Teatrului Nottara în perioada 2001-2011, conform https://www.nottara.ro.
A fost distribuit şi în zeci de filme, dintre care amintim: ''Nunta de piatră'' (regia Dan Piţa, 1972), ''Explozia'' (regia Mircea Drăgan, 1973), ''Capcana'' (regia Manole Marcus, 1974), ''Actorul şi sălbaticii'' (regia Manole Marcus, 1975), ''Filip cel bun'' (regia Dan Piţa, 1975, ''Mere roşii'' (regia Alexandru Tatos, 1975), ''Cuibul salamandrelor'' (regia Mircea Drăgan, 1977), ''Profetul, aurul şi ardelenii'' (regia Dan Piţa, 1978), ''Bietul Ioanide'' (regia Dan Piţa, 1979), ''Înainte de tăcere'' (regia Alexa Visarion, 1979), ''Vacanţă tragică'' (regia Constantin Vaeni, 1979), ''Artista, dolarii şi ardelenii'' (regia Mircea Veroiu, 1980), ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (regia Lucian Pintilie, 1981), ''Sfârşitul nopţii'' (regia Mircea Veroiu, 1982), ''Secvenţe'' (regia Alexandru Tatos, 1982), ''Buletin de Bucureşti'' (regia Virgil Calotescu, 1983), ''O lumină la etajul zece'' (regia Malvina Urşianu, 1984), ''Promisiuni'' (regia Elisabeta Bostan, 1985), ''Căsătorie cu repetiţie'' (regia Virgil Calotescu, 1985), ''O vară cu Mara'' (regia Mircea George Cornea, 1988) ş.a.
A mai jucat în filme precum ''Campioana'' (regia Elisabeta Bostan, 1990), ''Asfalt Tango'' (regia Nae Caranfil, 1993), ''Faţă în faţă'' (regia Marius Barna, 1999), ''Corul pompierilor'' (regia Cristian Mungiu, 2000), ''Filantropica'' (regia Nae Caranfil, 2002), ''Aventurile unei zile'' (regia Petre Năstase, 2004), ''Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii'' (regia Cătălin Mitulescu, 2006), ''Legături bolnăvicioase'' (regia Tudor Giurgiu, 2006), ''Happy End'' (regia Radu Potcoavă, 2006), ''Ticăloşii'' (regia Şerban Marinescu, 2007), ''Tache'' (regia Igor Cobileanski, 2008).
Mircea Diaconu este autorul volumelor ''Şugubina'' (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), ''La noi când vine iarna'', ''Scaunul de pânză al actorului''.
A fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între anii 1998 şi 2002.
A deţinut funcţia de ministru al Culturii, în Cabinetul Ponta, între 7 mai - 25 iunie 2012.
Între anii 2001-2011 a fost directorul Teatrului Nottara.
A fost senator în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul uninominal nr.1, din partea Partidului Naţional Liberal, şi a făcut parte din Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, conform https://www.cdep.ro/. În respectiva legislatură a fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru egalitatea de şanse (oct. 2009 - oct. 2010, oct. 2010 - apr. 2011), precum şi al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
Mircea Diaconu a fost europarlamentar în legislatura 2014-2019, independent, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie (7 iul.2014 - 18 ian.2017; 23 ian. 2017 - 1 iul.2019), membru al Comisiei pentru cultură şi educaţie (1 iul. 2014 - 6 iul. 2014; 19 ian. 2017 - 22 ian.2017) şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu Peninsula Arabică (14 iul.2014 - 1 iul.2019), precum şi membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (1 iul. 2014 - 18 ian. 2017; 19 ian. 2017 - 1 iul. 2019) şi al Delegaţiei la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord (14 iul.2014 - 1 iul. 2019), potrivit https://www.europarl.europa.eu/.
A fost candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2019, susţinut de Pro România şi ALDE.
La 1 decembrie 2000 i-a fost decernat Ordinul Naţional ''Pentru Merit'' în grad de Ofiţer ''pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii'' (https://www.nottara.ro/).
La 15 aprilie 2013 a primit un Premiu de excelenţă la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Harghita: Ușile împărătești de la biserica prăbușită din Uilac, recuperate de pompieri; vor fi tratate și expuse la muzeu
Ușile împărătești, ușile centrale ale catapetesmei bisericii ortodoxe din satul Uilac, comuna Săcel, monument istoric care s-a prăbușit în luna februarie după ce structura de lemn a fost afectată de o ciupercă, au fost recuperate de pompieri și vor fi supuse unui tratament, pentru ca ulterior să fie expuse. Șeful Inspectoratului pentru Situații de
Bihor: Prima ediție a 'Patachich Summer Music Academy' cu tineri muzicieni din patru țări
Episcopia Romano-Catolică de Oradea a anunțat marți lansarea primei ediții a Academiei de Vară de Muzică, intitulată 'Patachich Summer Music Academy', dedicată tinerilor artiști, o inițiativă internațională culturală și pastorală organizată în colaborare cu artiștii Eszter și Artur Kaganovskiy. 'Dorim ca această primă ediție
Iași: Complexe funerare vechi de mii de ani, descoperite în zona Spineni, comuna Andrieșeni (GALERIE FOTO)
Trei complexe funerare vechi de mii de ani au fost descoperite în comuna Andrieșeni, în urma unei campanii de cercetări arheologice interdisciplinare desfășurate în perioada 18 - 25 iulie, a declarat marți, pentru AGERPRES, responsabilul de proiect, dr. Ciprian-Cătălin Lazanu, de la Muzeul de Istorie a Moldovei - Complexul Muzeal Național 'Moldo
Expoziția de artă contemporană 'Stories in layers' a artistei Mirela Trăistaru, la IRCCU Veneția
Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția organizează, în perioada 1-14 august, expoziția de artă contemporană 'Stories in layers' a artistei Mirela Trăistaru. Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al ICR, transmis marți AGERPRES, vernisajul va avea loc vineri, 31 iulie, de la ora 18:00, &icir
Marea pianistă Martha Argerich deschide, pe 29 septembrie, stagiunea camerală a Filarmonicii George Enescu
Marea pianistă Martha Argerich deschide stagiunea camerală a Filarmonicii George Enescu, pe 29 septembrie, împreună cu două nume de prestigiu ale muzicii internaționale - mezzosoprana Magdalena Kozena și pianistul Iddo Bar-Shai. Programul cuprinde lucrări de Claude Debussy - Suita 'În alb-negru' pentru două piane și Câ
UNITER a anunțat câștigătorii concursului de dramaturgie
Uniunea Teatrală din România - UNITER a anunțat rezultatele concursului de dramaturgie din cadrul Festivalului Național de Teatru, informează un comunicat transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, din cele 137 de texte trimise la concursul dedicat dramaturgiei românești din cadrul modulului Spectacole-lectură în FNT au fost
Tur ghidat în expoziția 'Societatea de Salvare din București' de la Palatul Suțu - marți, de la ora 17:00
Un tur ghidat dedicat împlinirii a 120 de ani de la înființarea Societății de Salvare din București este programat, marți după-amiază, la Palatul Suțu. 'Pentru a marca împlinirea a 120 de ani de la înființarea Societății de Salvare din București, Muzeul Municipiului București vă invită marți, 28 iulie 2026, de la or
'Aventuri cu capibara' - atelier pentru copii cu vârste între 4 și 6 ani, joi, la Muzeul 'Antipa'
'Aventuri cu capibara' este un atelier al Muzeului 'Grigore Antipa' care are loc joi și este dedicat copiilor cu vârste între 4 și 6 ani, care vor afla curiozități și informații despre viața acestui mamifer rozător. 'Știi care este cel mai mare rozător din lume și unul dintre cele mai prietenoase animale? Joi, 3
Schönbrunn Palace Orchestra Vienna revine, pe 20 decembrie, la Ateneul Român
Schönbrunn Palace Orchestra Vienna revine, pe 20 decembrie, la Ateneul Român pentru unul dintre cele mai așteptate concerte ale sezonului - Imperial Christmas Gala, eveniment ajuns la cea de-a VII-a ediție. 'În pragul Crăciunului, publicul este invitat la o seară de gală cu totul specială, alături de 'Schönbrunn P
Istoricul de artă Călin Demetrescu - înmormântat miercuri la Cimitirul Străulești 2; slujba religioasă, la Biserica Sacre Coeur
Istoricul de artă și cercetătorul Călin Demetrescu va fi înmormântat miercuri la Cimitirul Străulești 2, după slujba religioasă oficiată la Biserica Sacre Coeur. 'Mulțumesc tuturor pentru mesajele trimise. Cuvintele voastre îl vor însoți pe Călin 'sur le grand chemin'. Slujba religioasă va avea loc miercuri, 29 iulie, la ora
Evenimentul 'Vacanța la MȚR' continuă marți; atelierul 'Buchetul de flori' - dedicat în primul rând familiilor
Evenimentul 'Vacanța la MȚR', organizat de Muzeul Național al Țăranului Român în perioada 1 - 31 iulie, continuă marți cu atelierul 'Buchetul de flori. Împletituri cu plante uscate - pănuș și frunze de iris', susținut de Beatrice Iordan, dedicat în primul rând familiilor. 'Arta împletirii cu fibre vegetal
A murit istoricul de artă Călin Demetrescu
Istoricul de artă și cercetătorul Călin Demetrescu, stabilit în Franța, a murit, a anunțat, luni, Uniunea Artiștilor Plastici din România, într-o postare pe Facebook. Călin Demetrescu, născut la 27 februarie 1952, la Ploiești, s-a specializat în artele decorative europene, în special în mobilierul francez din perioada regelu
Brăila: Mănăstirea 'Sfântul Pantelimon' din Lacu Sărat a marcat 30 de ani de la înființare
Mănăstirea 'Sfântul Pantelimon' din stațiunea Lacu Sărat a marcat luni împlinirea a 30 de ani de la înființare, sărbătorindu-și totodată hramul printr-o slujbă arhierească oficiată de Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfințitul Părinte Casian.
REPORTAJ/ Expoziția permanentă de Preistorie a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, reorganizată după cinci decenii
La peste o jumătate de secol de la organizarea expoziției de bază a Muzeului Național al Unirii (MNU) Alba Iulia, din acest an cei care trec pragul uneia dintre cele mai importante instituții muzeale din țară descoperă un nou mod de valorificare a artefactelor din Preistorie, mult mai atractiv. Muzeul a fost organizat într-o formă asemănătoare celei de a
Concerte, expoziții, talk show-uri, târg, un afterparty, la Festivalul Strada Armenească, între 31 iulie și 2 august
Festivalul Strada Armenească invită publicul, între 31 iulie și 2 august, să descopere Armenia prin muzică, artă, gastronomie și dialog, într-o ediție aniversară care celebrează zece ani de întâlniri culturale în inima Bucureștiului. Potrivit unui comunicat transmis, luni, AGERPRES, organizatorii evenimentului invită bucureștenii