Mircea Diaconu a încetat din viaţă; corpul neînsufleţit al actorului va fi depus în foaierul Teatrului Nottara
Actorul Mircea Diaconu a încetat din viaţă, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani.
Trupul neînsufleţit al actorului va fi depus luni, între orele 11.00 - 16.00, în foaierul teatrului Nottara, unde colegii de breaslă şi admiratorii îi vor putea aduce un ultim omagiu, au precizat reprezentanţii instituţiei, pentru AGERPRES.
Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949, la Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit, în 1971, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesoarei Sanda Manu, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Nottara, https://www.nottara.ro/.
În 1970 a jucat în spectacolele ''Caragiale... dar nu teatru'', după I.L. Caragiale (dramatizarea şi regia Sanda Manu), ''Cartofi prăjiţi cu orice'' de Arnold Wesker (regia Alexa Visarion) şi ''Diavolul alb'' de John Webster (regia Sanda Manu) - toate trei la Studioul Casandra, precum şi în ''Harfa de iarbă'' de Truman Capote (regia Crin Teodorescu), la Teatrul Bulandra, iar în 1971 a jucat în ''Fata morgana'' de Dumitru Solomon (regia Mihai Dimiu), la Teatrul de Comedie, ''A murit Tarelkin'' de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin (regia Cristian Berger) şi ''Alexandru Lăpuşneanu'' de Costache Negruzzi (regia Dan Micu), ambele spectacole, la Studioul Casandra.
Pe scena Teatrului Bulandra a jucat în spectacole precum: ''Mincinosul'' de Carlo Goldoni (regia Sanda Manu, 1971), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1972), ''Revizorul'' de N.V. Gogol (regia Lucian Pintilie, 1972), ''Elisabeta I'' de Paul Foster (regia Liviu Ciulei, 1974), ''Militarul fanfaron'' de Maccius Plautus (regia Ioan Taub, 1976), ''Răceala'' de Marin Sorescu (regia Dan Micu, 1977), ''Furtuna'' de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei, 1978), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1979), ''Conu' Leonida faţă cu reacţiunea'' de I.L. Caragiale (regia Dan Micu, 1979), ''Voluptatea onoarei'' de Luigi Pirandello (regia Valeriu Moisescu, 1980), ''Mormântul călăreţului avar'' de Dumitru Radu Popescu (regia Mircea Marin, 1981) ş.a.
La Teatrul Nottara a jucat în piesele ''Cuminţenia pământului'' de Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Marin Sorescu (1984), ''Pădurea'' de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski (regia Costin Marinescu, 1984), ''Cum vă place'' de William Shakespeare (regia Dan Micu, 1985), ''Râs şi plâns'' de Ivan Radoev (regia Petre Gheorghiu, 1986), ''Ultimul bal'' de Ion Brad şi Dan Micu (regia Dan Micu, 1986), ''Într-o dimineaţă'' de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1988), ''Burghezul gentilom'' de Moličre (regia Alexandru Dabija, 1989), ''Operele complete ale lui WLM SXPR (prescurtate)'' de Jess Borgeson, Adam Long şi Daniel Singer (regia Petre Bokor, 2001), ''Castelul'' de Franz Kafka (regia Tino Geirun, 2003), ''Variaţiuni enigmatice'' de Eric-Emmanuel Schmitt (regia Claudiu Goga, 2003), ''Scandal la Operă!'' de Ken Ludwig (regia Petre Bokor, 2006), ''Vacanţă în Guadelupa'' de Pierre Sauvil şi Éric Assous (regia Diana Lupescu, 2011).
A mai jucat în ''Teatru descompus'' de Matei Vişniec (regia Cătălina Buzoianu, 1990), la Theatrum Mundi, precum şi în ''Noaptea regilor'' de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991) şi ''Ghetou'' de Joshua Sobol (regia Victor Ioan Frunză, 1993), ambele la Teatrul Naţional Bucureşti.
Mircea Diaconu a fost asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti (între 1977-1978), iar din 1990, a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. De asemenea, a fost directorul Teatrului Nottara în perioada 2001-2011, conform https://www.nottara.ro.
A fost distribuit şi în zeci de filme, dintre care amintim: ''Nunta de piatră'' (regia Dan Piţa, 1972), ''Explozia'' (regia Mircea Drăgan, 1973), ''Capcana'' (regia Manole Marcus, 1974), ''Actorul şi sălbaticii'' (regia Manole Marcus, 1975), ''Filip cel bun'' (regia Dan Piţa, 1975, ''Mere roşii'' (regia Alexandru Tatos, 1975), ''Cuibul salamandrelor'' (regia Mircea Drăgan, 1977), ''Profetul, aurul şi ardelenii'' (regia Dan Piţa, 1978), ''Bietul Ioanide'' (regia Dan Piţa, 1979), ''Înainte de tăcere'' (regia Alexa Visarion, 1979), ''Vacanţă tragică'' (regia Constantin Vaeni, 1979), ''Artista, dolarii şi ardelenii'' (regia Mircea Veroiu, 1980), ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (regia Lucian Pintilie, 1981), ''Sfârşitul nopţii'' (regia Mircea Veroiu, 1982), ''Secvenţe'' (regia Alexandru Tatos, 1982), ''Buletin de Bucureşti'' (regia Virgil Calotescu, 1983), ''O lumină la etajul zece'' (regia Malvina Urşianu, 1984), ''Promisiuni'' (regia Elisabeta Bostan, 1985), ''Căsătorie cu repetiţie'' (regia Virgil Calotescu, 1985), ''O vară cu Mara'' (regia Mircea George Cornea, 1988) ş.a.
A mai jucat în filme precum ''Campioana'' (regia Elisabeta Bostan, 1990), ''Asfalt Tango'' (regia Nae Caranfil, 1993), ''Faţă în faţă'' (regia Marius Barna, 1999), ''Corul pompierilor'' (regia Cristian Mungiu, 2000), ''Filantropica'' (regia Nae Caranfil, 2002), ''Aventurile unei zile'' (regia Petre Năstase, 2004), ''Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii'' (regia Cătălin Mitulescu, 2006), ''Legături bolnăvicioase'' (regia Tudor Giurgiu, 2006), ''Happy End'' (regia Radu Potcoavă, 2006), ''Ticăloşii'' (regia Şerban Marinescu, 2007), ''Tache'' (regia Igor Cobileanski, 2008).
Mircea Diaconu este autorul volumelor ''Şugubina'' (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), ''La noi când vine iarna'', ''Scaunul de pânză al actorului''.
A fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între anii 1998 şi 2002.
A deţinut funcţia de ministru al Culturii, în Cabinetul Ponta, între 7 mai - 25 iunie 2012.
Între anii 2001-2011 a fost directorul Teatrului Nottara.
A fost senator în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul uninominal nr.1, din partea Partidului Naţional Liberal, şi a făcut parte din Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, conform https://www.cdep.ro/. În respectiva legislatură a fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru egalitatea de şanse (oct. 2009 - oct. 2010, oct. 2010 - apr. 2011), precum şi al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
Mircea Diaconu a fost europarlamentar în legislatura 2014-2019, independent, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie (7 iul.2014 - 18 ian.2017; 23 ian. 2017 - 1 iul.2019), membru al Comisiei pentru cultură şi educaţie (1 iul. 2014 - 6 iul. 2014; 19 ian. 2017 - 22 ian.2017) şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu Peninsula Arabică (14 iul.2014 - 1 iul.2019), precum şi membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (1 iul. 2014 - 18 ian. 2017; 19 ian. 2017 - 1 iul. 2019) şi al Delegaţiei la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord (14 iul.2014 - 1 iul. 2019), potrivit https://www.europarl.europa.eu/.
A fost candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2019, susţinut de Pro România şi ALDE.
La 1 decembrie 2000 i-a fost decernat Ordinul Naţional ''Pentru Merit'' în grad de Ofiţer ''pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii'' (https://www.nottara.ro/).
La 15 aprilie 2013 a primit un Premiu de excelenţă la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Funeralii Papa Francisc/ Cristian Pîrvulescu: Papalitatea este prin natura ei o funcție politică
Papalitatea este prin natura ei o funcție politică, forța cuvântului Suveranului Pontif având implicații politice pe termen mediu și lung, a declarat pentru AGERPRES analistul Cristian Pîrvulescu. 'Papalitatea este prin natura ei o funcție politică. A fost dintotdeauna o funcție politică, sigur, e mai importantă de la Car
Sibiu: Începe vânzarea biletelor pentru Festivalul Internațional de Teatru
Organizatorii Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) pun în vânzare începând de miercuri biletele pentru ediția care va avea loc între 20 și 29 iunie, potrivit unui comunicat de presă. 'Biletele pentru cea de-a 32-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Sibiu se pun în vânz
Funeralii Papa Francisc/Pr. Tarciziu-Hristofor Șerban: Sfântul Părinte - simbol al demnității; vizita în România - catalizator al reconcilierii
Papa Francisc se înscrie în rândul marilor lideri spirituali ai contemporaneității, Sfântul Părinte rămânând un simbol al demnității umane, al milostivirii și al curajului profetic de a vorbi despre periferii, marginali și responsabilitate morală, a afirmat purtătorul de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de București (ARCB), pr.
Expoziția 'Iarmaroc și negoț din Bucureștii de odinioară' - de vineri, la Palatul Suțu
Expoziția tematică 'Iarmaroc și negoț din Bucureștii de odinioară', o incursiune în istoria târgurilor și piețelor Capitalei, se va deschide, vineri, la Palatul Suțu. 'Prin acest proiect expozițional, Muzeul Municipiului București aduce în atenția publicului atât atmosfera târgurilor, cât și importanța piețelor d
Întâlnire Intotero - Takashi Katae: S-a discutat continuarea cooperării culturale și realizarea unor proiecte comune
Ministrul Culturii, Natalia-Elena Intotero, a avut, marți, o întrevedere cu ambasadorul Japoniei în România, Takashi Katae, în cadrul căreia discuțiile s-au concentrat asupra cooperării culturale dintre cele două țări, cu accent pe inițiativele actuale și viitoare. Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, transmis marți AGERPRE
Funeralii Papa Francisc/ Sfânta Liturghie cu Recviem pentru Suveranul Pontif - sâmbătă, la Catedrala Sfântul Iosif
Sfânta Liturghie cu Recviem pentru Papa Francisc, prezidată de Arhiepiscopul Mitropolit de București, ÎPS Aurel Percă, va avea loc, sâmbătă, la Catedrala Sfântul Iosif, informează Arhidieceza Romano-Catolică. Funeraliile Papei Francisc vor avea loc sâmbătă, la ora locală 10:00 (8:00 GMT), în Piața Sf. Petru de la Vatican.
Timiș: Festivalul Fanfarelor aduce nostalgia și atmosfera Banatului de altădată
Iubitorii muzicilor de fanfare sunt invitați, duminică, la tradiționalul Festival al Fanfarelor, susținut de zece ansambluri care vor readuce emoțiile, nostalgia și atmosfera Banatului de altădată, în cinci locații din Timișoara. De la ora 16:00, formațiile muzicale vor anima orașul în Piețele Unirii, Victoriei/ Operei, vizavi de Catedrala Mitropol
Vâlcea: Bibliotecarii își sărbătoresc ziua dăruind cărți pe stradă pentru a încuraja cititul de plăcere
De ziua lor, bibliotecarii vâlceni vor ieși în stradă în cadrul unei activități în aer liber intitulată ''Dar din dar se face... lectură'', care își propune să încurajeze cititul de plăcere, anunță reprezentanții Bibliotecii Județene ''Antim Ivireanul''. Purtătorul de cuv&acir
''Harap Alb'' - premieră la Teatrul ''Ion Creangă'', pe 4 mai
Spectacolul ''Harap Alb'' va fi prezentat în premieră la Sala Mare a Teatrului ''Ion Creangă'' din Capitală, pe 4 mai, de la ora 18:00. Potrivit unui comunicat al organizatorilor transmis, marți, AGERPRES, spectacolul va putea fi văzut în avanpremieră în aceeași zi, de la ora 11:00.
Lord of the Dance revine în România, în aprilie 2026, cu show-ul ''30th Anniversary Tour''
Trupa de dans irlandez Lord of the Dance revine în România, pe 2 și 3 aprilie 2026, cu super turneul aniversar ''30th Anniversary Tour''. Potrivit site-ului iabilet.ro, trupa fondată de cunoscutul Michael Flatley va susține cele două show-ul din România pe 2 apri
Funeralii Papa Francisc/ Norme de comemorare în Arhidieceza Romano-Catolică de București
Arhiepiscopul Mitropolit de București, ÎPS Aurel Percă, le-a transmis preoților parohi din arhidieceză o serie de norme, după ce Vaticanul îndoliat se pregătește să anunțe, marți, data funeraliilor Papei Francisc, d
Clopote trase zilnic până la înmormântarea Papei Francisc, în bisericile din Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș
Clopotele din toate bisericile greco-catolice din Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș, cea mai mare Eparhie a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, vor fi trase zilnic la ora 12:00, până la înmormântarea Papei Francisc. 'Până la înmormântarea Sfântului Părinte, în toate biser
Alba: Slujbă celebrată în 'Mica Romă' pentru odihna sufletului Papei Francisc
O Sfântă și Dumnezeiască Liturghie Arhierească pentru odihna sufletului Papei Francisc a fost celebrată, luni seara, de către episcopul auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Cristian Crișan, alături de opt preoți, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră 'Sfânta Treime' din Blaj, unde, cu acest prilej, a fost expus și tronul pe care S
Cardinalul Lucian: Papa Francisc, un exemplu de dăruire și credință
Memoria Papei Francisc va fi păstrată cu recunoștință în inimile tuturor celor care au găsit în cuvintele sale un îndemn spre o lume mai dreaptă, mai frățească și mai umană, a transmis, luni, Cardinalul Lucian Mureșan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, amintind de vizita pe care suveranul pontif a efectuat-
Arhiepiscopul Mitropolit de București: Papa Francisc a schimbat modul în care Biserica se raportează la provocările lumii moderne
Papa Francisc a schimbat fundamental modul în care Biserica se raportează la provocările lumii moderne și va rămâne în istorie ca un reformator îndrăzneț, a transmis luni Arhiepiscopul Mitropolit de București, ÎPS Aurel Percă. ''Astăzi, în Lunea Paștelui, când sărbătorim Învierea Domnului