Mircea Diaconu a încetat din viaţă; corpul neînsufleţit al actorului va fi depus în foaierul Teatrului Nottara
Actorul Mircea Diaconu a încetat din viaţă, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani.
Trupul neînsufleţit al actorului va fi depus luni, între orele 11.00 - 16.00, în foaierul teatrului Nottara, unde colegii de breaslă şi admiratorii îi vor putea aduce un ultim omagiu, au precizat reprezentanţii instituţiei, pentru AGERPRES.
Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949, la Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit, în 1971, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesoarei Sanda Manu, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Nottara, https://www.nottara.ro/.
În 1970 a jucat în spectacolele ''Caragiale... dar nu teatru'', după I.L. Caragiale (dramatizarea şi regia Sanda Manu), ''Cartofi prăjiţi cu orice'' de Arnold Wesker (regia Alexa Visarion) şi ''Diavolul alb'' de John Webster (regia Sanda Manu) - toate trei la Studioul Casandra, precum şi în ''Harfa de iarbă'' de Truman Capote (regia Crin Teodorescu), la Teatrul Bulandra, iar în 1971 a jucat în ''Fata morgana'' de Dumitru Solomon (regia Mihai Dimiu), la Teatrul de Comedie, ''A murit Tarelkin'' de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin (regia Cristian Berger) şi ''Alexandru Lăpuşneanu'' de Costache Negruzzi (regia Dan Micu), ambele spectacole, la Studioul Casandra.
Pe scena Teatrului Bulandra a jucat în spectacole precum: ''Mincinosul'' de Carlo Goldoni (regia Sanda Manu, 1971), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1972), ''Revizorul'' de N.V. Gogol (regia Lucian Pintilie, 1972), ''Elisabeta I'' de Paul Foster (regia Liviu Ciulei, 1974), ''Militarul fanfaron'' de Maccius Plautus (regia Ioan Taub, 1976), ''Răceala'' de Marin Sorescu (regia Dan Micu, 1977), ''Furtuna'' de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei, 1978), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1979), ''Conu' Leonida faţă cu reacţiunea'' de I.L. Caragiale (regia Dan Micu, 1979), ''Voluptatea onoarei'' de Luigi Pirandello (regia Valeriu Moisescu, 1980), ''Mormântul călăreţului avar'' de Dumitru Radu Popescu (regia Mircea Marin, 1981) ş.a.
La Teatrul Nottara a jucat în piesele ''Cuminţenia pământului'' de Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Marin Sorescu (1984), ''Pădurea'' de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski (regia Costin Marinescu, 1984), ''Cum vă place'' de William Shakespeare (regia Dan Micu, 1985), ''Râs şi plâns'' de Ivan Radoev (regia Petre Gheorghiu, 1986), ''Ultimul bal'' de Ion Brad şi Dan Micu (regia Dan Micu, 1986), ''Într-o dimineaţă'' de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1988), ''Burghezul gentilom'' de Moličre (regia Alexandru Dabija, 1989), ''Operele complete ale lui WLM SXPR (prescurtate)'' de Jess Borgeson, Adam Long şi Daniel Singer (regia Petre Bokor, 2001), ''Castelul'' de Franz Kafka (regia Tino Geirun, 2003), ''Variaţiuni enigmatice'' de Eric-Emmanuel Schmitt (regia Claudiu Goga, 2003), ''Scandal la Operă!'' de Ken Ludwig (regia Petre Bokor, 2006), ''Vacanţă în Guadelupa'' de Pierre Sauvil şi Éric Assous (regia Diana Lupescu, 2011).
A mai jucat în ''Teatru descompus'' de Matei Vişniec (regia Cătălina Buzoianu, 1990), la Theatrum Mundi, precum şi în ''Noaptea regilor'' de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991) şi ''Ghetou'' de Joshua Sobol (regia Victor Ioan Frunză, 1993), ambele la Teatrul Naţional Bucureşti.
Mircea Diaconu a fost asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti (între 1977-1978), iar din 1990, a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. De asemenea, a fost directorul Teatrului Nottara în perioada 2001-2011, conform https://www.nottara.ro.
A fost distribuit şi în zeci de filme, dintre care amintim: ''Nunta de piatră'' (regia Dan Piţa, 1972), ''Explozia'' (regia Mircea Drăgan, 1973), ''Capcana'' (regia Manole Marcus, 1974), ''Actorul şi sălbaticii'' (regia Manole Marcus, 1975), ''Filip cel bun'' (regia Dan Piţa, 1975, ''Mere roşii'' (regia Alexandru Tatos, 1975), ''Cuibul salamandrelor'' (regia Mircea Drăgan, 1977), ''Profetul, aurul şi ardelenii'' (regia Dan Piţa, 1978), ''Bietul Ioanide'' (regia Dan Piţa, 1979), ''Înainte de tăcere'' (regia Alexa Visarion, 1979), ''Vacanţă tragică'' (regia Constantin Vaeni, 1979), ''Artista, dolarii şi ardelenii'' (regia Mircea Veroiu, 1980), ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (regia Lucian Pintilie, 1981), ''Sfârşitul nopţii'' (regia Mircea Veroiu, 1982), ''Secvenţe'' (regia Alexandru Tatos, 1982), ''Buletin de Bucureşti'' (regia Virgil Calotescu, 1983), ''O lumină la etajul zece'' (regia Malvina Urşianu, 1984), ''Promisiuni'' (regia Elisabeta Bostan, 1985), ''Căsătorie cu repetiţie'' (regia Virgil Calotescu, 1985), ''O vară cu Mara'' (regia Mircea George Cornea, 1988) ş.a.
A mai jucat în filme precum ''Campioana'' (regia Elisabeta Bostan, 1990), ''Asfalt Tango'' (regia Nae Caranfil, 1993), ''Faţă în faţă'' (regia Marius Barna, 1999), ''Corul pompierilor'' (regia Cristian Mungiu, 2000), ''Filantropica'' (regia Nae Caranfil, 2002), ''Aventurile unei zile'' (regia Petre Năstase, 2004), ''Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii'' (regia Cătălin Mitulescu, 2006), ''Legături bolnăvicioase'' (regia Tudor Giurgiu, 2006), ''Happy End'' (regia Radu Potcoavă, 2006), ''Ticăloşii'' (regia Şerban Marinescu, 2007), ''Tache'' (regia Igor Cobileanski, 2008).
Mircea Diaconu este autorul volumelor ''Şugubina'' (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), ''La noi când vine iarna'', ''Scaunul de pânză al actorului''.
A fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între anii 1998 şi 2002.
A deţinut funcţia de ministru al Culturii, în Cabinetul Ponta, între 7 mai - 25 iunie 2012.
Între anii 2001-2011 a fost directorul Teatrului Nottara.
A fost senator în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul uninominal nr.1, din partea Partidului Naţional Liberal, şi a făcut parte din Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, conform https://www.cdep.ro/. În respectiva legislatură a fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru egalitatea de şanse (oct. 2009 - oct. 2010, oct. 2010 - apr. 2011), precum şi al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
Mircea Diaconu a fost europarlamentar în legislatura 2014-2019, independent, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie (7 iul.2014 - 18 ian.2017; 23 ian. 2017 - 1 iul.2019), membru al Comisiei pentru cultură şi educaţie (1 iul. 2014 - 6 iul. 2014; 19 ian. 2017 - 22 ian.2017) şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu Peninsula Arabică (14 iul.2014 - 1 iul.2019), precum şi membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (1 iul. 2014 - 18 ian. 2017; 19 ian. 2017 - 1 iul. 2019) şi al Delegaţiei la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord (14 iul.2014 - 1 iul. 2019), potrivit https://www.europarl.europa.eu/.
A fost candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2019, susţinut de Pro România şi ALDE.
La 1 decembrie 2000 i-a fost decernat Ordinul Naţional ''Pentru Merit'' în grad de Ofiţer ''pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii'' (https://www.nottara.ro/).
La 15 aprilie 2013 a primit un Premiu de excelenţă la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Relicva Sfântului Francisc de Assisi - venerată, duminică, la Catedrala Sf. Iosif
Relicva Sfântului Francisc de Assisi va putea fi venerată, duminică, între orele 7:00 - 20:00, la Catedrala Sf. Iosif din Capitală. La Sfintele Liturghii de la orele 7:00, 8:00, 9:00, 10:30, 12:15, 17:00 și 18:30 se va da binecuvântarea cu relicva Sf. Francisc de Assisi, a informat Arhidieceza Romano-Catolică de București.
Bihor: Uniforme militare și caschete - în expoziție la Muzeul Orașului Oradea
O colecție de 36 de uniforme militare și 192 de caschete, berete și bonete din mai multe țări, reunite într-o expoziție dedicată istoriei, identității naționale și păcii, poate fi vizitată, începând de sâmbătă, la Muzeul Orașului Oradea din Cetate. Semnată de Petru Costin, colecționar din Republica Moldova, expoziția tr
AnulBrâncuși/Iași: Lucrarea 'Rugăciunea' lui Brâncuși, în centrul expoziției 'Sacrul la feminin' organizată la Muzeul Mitropoliei
Lucrarea 'Rugăciunea', a lui Constantin Brâncuși, considerată a fi una dintre capodoperele sculpturii românești, este expusă în perioada 9-30 octombrie, la Muzeul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în cadrul expoziției 'Sacrul la feminin. De la Facerea Lumii la Rugăciunea lui Brâncuși', organizată de Arhiepiscopia Iașilor î
REPORTAJ Timiș: Sanctuarul neolitic de la Parța, atracția weekendului la Festivalul de arheologie experimentală 'PreHistoria'
Cea de-a doua ediție a Festivalului 'PreHistoria', organizat de Muzeul Național al Banatului (MNB), în perioada 9 - 11 octombrie, a deschis, vineri, porțile celui mai mare sanctuar neolitic din Europa, care se află la Parța și poartă o istorie de peste 6.000 de ani. Festivalul 'PreHistoria' permite să retrăim cotidianul comunităților neol
Pr Lucian Apopei, despre pelerinajul la Sf Parascheva: Pelerinii ne arată că există lucruri pentru care se merită să aștepți
Răbdarea, credința și solidaritatea miilor de credincioși care așteaptă să se închine la racla Sfintei Cuvioase Parascheva transformă pelerinajul de la Iași într-o lecție de comuniune și bunătate, a declarat, pentru AGERPRES, preotul Lucian Apopei, directorul de Comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor. 'Ne aflăm în cea de-a
AnulBrâncuși/ Gorj: Peste 40 de speakeri la Târgu Jiu, la Conferința Internațională ''Filosofia Formei'', sub Patronajul UNESCO (GALERIE FOTO)
Târgu Jiu devine, între 22 și 26 octombrie, scena unui dialog internațional despre Constantin Brâncuși, în această perioadă urmând să se desfășoare Conferința Internațională ''Filosofia Formei'', sub Patronajul UNESCO, și Expoziția ''Brâncuși. Fotografia: Atelierul Invizibil'', cu fotografii original
Iași: Aproximativ 32.000 de pelerini s-au închinat la Sfânta Cuvioasă Parascheva; alți 4.000 așteaptă să ajungă la raclă (GALERIE FOTO)
Aproximativ 32.000 de persoane s-au închinat la racla cu moaștele Sfintei Parascheva, începând de joi dimineața, de când a început pelerinajul organizat de Mitropolia Moldovei și Bucovinei pentru prăznuirea hramului sfintei, care este pe 14 octombrie, potrivit reprezentanților Grupării Mobilă Jandarmi din Bacău. A
AnulBrâncuși/Iași: 'Rugăciunea' lui Constantin Brâncuși, o întâlnire a pelerinilor cu arta și taina sufletului, la Muzeul Mitropolitan
Pelerinii veniți la Mitropolia Moldovei și Bucovinei pentru a se închina la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt invitați să descopere, la Muzeul Mitropolitan din Iași, lucrarea 'Rugăciunea', a lui Constantin Brâncuși, considerată a fi una dintre capodoperele sculpturii românești. Directorul de Comunicare al Arhiepiscopiei Iașilo
Patriarhia îndeamnă la discernământ și responsabilitate în privința proiectului de lege referitor la dezincriminarea drogurilor
Patriarhia Română ia act cu îngrijorare de proiectul de lege privind dezincriminarea unor fapte referitoare la deținerea de droguri pentru consum propriu și consideră că orice modificare a legislației în acest domeniu trebuie să aibă în vedere, cu prioritate, apărarea darului vieții, sănătatea persoanei și binele familiei și al comunității.
Statutul și poziția femeilor artist în societate, tema Bienalei de Scenografie București - 16-25 octombrie
Cea de-a doua ediție a Bienalei de Scenografie București (BSB 2026) va avea loc perioada 16 - 25 octombrie, când orașul se va transforma într-un laborator viu dedicat scenografiei, designului de costume, lighting designului și arhitecturii teatrale. Potrivit unui comunicat al organizatorilor transmis, joi, AGERPRES, tema centrală din acest an, W.O.
Spectacolul 'Strigătul Tăcerii', la Teatrul Evreiesc de Stat, cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului
Teatrul Evreiesc de Stat prezintă vineri, cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, spectacolul 'Strigătul Tăcerii'. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES de organizatori, spectacolul de comemorare a victimelor Holocaustului prezintă poveștile de viață a opt copii care au trăit în timpul Holocaustului. Fiecare
MARe: Tur ghidat în expoziția 'Imagini ale istoriei, Istorii ale imaginii' - vineri
Expoziția 'Imagini ale istoriei, Istorii ale imaginii' de la MARe/Muzeul de Artă Recentă va fi prezentată vineri, în intervalul orar 18:30 - 19:30, de Ioana Iuna Șerban, curator asistent, în cadrul unui tur ghidat. 'Vei trece prin trei niveluri și patru capitole, de la avangarda lui Tonitza, Iancu și Brauner, unde reprezentarea intră pe
Filme, tururi și dezbateri despre oraș, la UrbanEye Film Festival, în Capitală
UrbanEye Film Festival, evenimentul dedicat arhitecturii, orașului și vieții urbane, revine în Capitală pentru cea de-a 13-a ediție. Festivalul se va desfășura în perioada 3-8 noiembrie 2026 și va avea ca temă locuirea, informează organizatorii, informează un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Programul va include documentare din întreaga lum
ICR: Prima ediție a unui festival dedicat lui Dinu Lipatti, în perioada 10 - 12 octombrie, la Tokyo
Prima ediție a Festivalului de Muzică 'Dinu Lipatti - Tokyo', o inițiativă a Institutului Cultural Român (ICR) în memoria legendarului pianist și compozitor român apreciat în Japonia, se va desfășura, în perioada 10-12 octombrie, la Centrul Cultural Min-On din Tokyo. Această primă ediție a festivalului &ic
Gabriel Coveșeanu (Cove) a câștigat concursul pentru postul de manager al Teatrului Ion Creangă
Gabriel Coveșeanu a câștigat concursul pentru postul de manager al Teatrului Ion Creangă, reiese din anunțul publicat, joi, pe site-ul Primăriei Capitalei. Acesta este primul candidat care câștigă concursul pentru funcția de director, după ce administrația locală a lansat o serie de proceduri pentru a stabili managerii celor 15 tea