Mircea Diaconu a încetat din viaţă; corpul neînsufleţit al actorului va fi depus în foaierul Teatrului Nottara
Actorul Mircea Diaconu a încetat din viaţă, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani.
Trupul neînsufleţit al actorului va fi depus luni, între orele 11.00 - 16.00, în foaierul teatrului Nottara, unde colegii de breaslă şi admiratorii îi vor putea aduce un ultim omagiu, au precizat reprezentanţii instituţiei, pentru AGERPRES.
Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949, la Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit, în 1971, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesoarei Sanda Manu, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Nottara, https://www.nottara.ro/.
În 1970 a jucat în spectacolele ''Caragiale... dar nu teatru'', după I.L. Caragiale (dramatizarea şi regia Sanda Manu), ''Cartofi prăjiţi cu orice'' de Arnold Wesker (regia Alexa Visarion) şi ''Diavolul alb'' de John Webster (regia Sanda Manu) - toate trei la Studioul Casandra, precum şi în ''Harfa de iarbă'' de Truman Capote (regia Crin Teodorescu), la Teatrul Bulandra, iar în 1971 a jucat în ''Fata morgana'' de Dumitru Solomon (regia Mihai Dimiu), la Teatrul de Comedie, ''A murit Tarelkin'' de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin (regia Cristian Berger) şi ''Alexandru Lăpuşneanu'' de Costache Negruzzi (regia Dan Micu), ambele spectacole, la Studioul Casandra.
Pe scena Teatrului Bulandra a jucat în spectacole precum: ''Mincinosul'' de Carlo Goldoni (regia Sanda Manu, 1971), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1972), ''Revizorul'' de N.V. Gogol (regia Lucian Pintilie, 1972), ''Elisabeta I'' de Paul Foster (regia Liviu Ciulei, 1974), ''Militarul fanfaron'' de Maccius Plautus (regia Ioan Taub, 1976), ''Răceala'' de Marin Sorescu (regia Dan Micu, 1977), ''Furtuna'' de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei, 1978), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1979), ''Conu' Leonida faţă cu reacţiunea'' de I.L. Caragiale (regia Dan Micu, 1979), ''Voluptatea onoarei'' de Luigi Pirandello (regia Valeriu Moisescu, 1980), ''Mormântul călăreţului avar'' de Dumitru Radu Popescu (regia Mircea Marin, 1981) ş.a.
La Teatrul Nottara a jucat în piesele ''Cuminţenia pământului'' de Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Marin Sorescu (1984), ''Pădurea'' de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski (regia Costin Marinescu, 1984), ''Cum vă place'' de William Shakespeare (regia Dan Micu, 1985), ''Râs şi plâns'' de Ivan Radoev (regia Petre Gheorghiu, 1986), ''Ultimul bal'' de Ion Brad şi Dan Micu (regia Dan Micu, 1986), ''Într-o dimineaţă'' de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1988), ''Burghezul gentilom'' de Moličre (regia Alexandru Dabija, 1989), ''Operele complete ale lui WLM SXPR (prescurtate)'' de Jess Borgeson, Adam Long şi Daniel Singer (regia Petre Bokor, 2001), ''Castelul'' de Franz Kafka (regia Tino Geirun, 2003), ''Variaţiuni enigmatice'' de Eric-Emmanuel Schmitt (regia Claudiu Goga, 2003), ''Scandal la Operă!'' de Ken Ludwig (regia Petre Bokor, 2006), ''Vacanţă în Guadelupa'' de Pierre Sauvil şi Éric Assous (regia Diana Lupescu, 2011).
A mai jucat în ''Teatru descompus'' de Matei Vişniec (regia Cătălina Buzoianu, 1990), la Theatrum Mundi, precum şi în ''Noaptea regilor'' de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991) şi ''Ghetou'' de Joshua Sobol (regia Victor Ioan Frunză, 1993), ambele la Teatrul Naţional Bucureşti.
Mircea Diaconu a fost asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti (între 1977-1978), iar din 1990, a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. De asemenea, a fost directorul Teatrului Nottara în perioada 2001-2011, conform https://www.nottara.ro.
A fost distribuit şi în zeci de filme, dintre care amintim: ''Nunta de piatră'' (regia Dan Piţa, 1972), ''Explozia'' (regia Mircea Drăgan, 1973), ''Capcana'' (regia Manole Marcus, 1974), ''Actorul şi sălbaticii'' (regia Manole Marcus, 1975), ''Filip cel bun'' (regia Dan Piţa, 1975, ''Mere roşii'' (regia Alexandru Tatos, 1975), ''Cuibul salamandrelor'' (regia Mircea Drăgan, 1977), ''Profetul, aurul şi ardelenii'' (regia Dan Piţa, 1978), ''Bietul Ioanide'' (regia Dan Piţa, 1979), ''Înainte de tăcere'' (regia Alexa Visarion, 1979), ''Vacanţă tragică'' (regia Constantin Vaeni, 1979), ''Artista, dolarii şi ardelenii'' (regia Mircea Veroiu, 1980), ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (regia Lucian Pintilie, 1981), ''Sfârşitul nopţii'' (regia Mircea Veroiu, 1982), ''Secvenţe'' (regia Alexandru Tatos, 1982), ''Buletin de Bucureşti'' (regia Virgil Calotescu, 1983), ''O lumină la etajul zece'' (regia Malvina Urşianu, 1984), ''Promisiuni'' (regia Elisabeta Bostan, 1985), ''Căsătorie cu repetiţie'' (regia Virgil Calotescu, 1985), ''O vară cu Mara'' (regia Mircea George Cornea, 1988) ş.a.
A mai jucat în filme precum ''Campioana'' (regia Elisabeta Bostan, 1990), ''Asfalt Tango'' (regia Nae Caranfil, 1993), ''Faţă în faţă'' (regia Marius Barna, 1999), ''Corul pompierilor'' (regia Cristian Mungiu, 2000), ''Filantropica'' (regia Nae Caranfil, 2002), ''Aventurile unei zile'' (regia Petre Năstase, 2004), ''Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii'' (regia Cătălin Mitulescu, 2006), ''Legături bolnăvicioase'' (regia Tudor Giurgiu, 2006), ''Happy End'' (regia Radu Potcoavă, 2006), ''Ticăloşii'' (regia Şerban Marinescu, 2007), ''Tache'' (regia Igor Cobileanski, 2008).
Mircea Diaconu este autorul volumelor ''Şugubina'' (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), ''La noi când vine iarna'', ''Scaunul de pânză al actorului''.
A fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între anii 1998 şi 2002.
A deţinut funcţia de ministru al Culturii, în Cabinetul Ponta, între 7 mai - 25 iunie 2012.
Între anii 2001-2011 a fost directorul Teatrului Nottara.
A fost senator în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul uninominal nr.1, din partea Partidului Naţional Liberal, şi a făcut parte din Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, conform https://www.cdep.ro/. În respectiva legislatură a fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru egalitatea de şanse (oct. 2009 - oct. 2010, oct. 2010 - apr. 2011), precum şi al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
Mircea Diaconu a fost europarlamentar în legislatura 2014-2019, independent, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie (7 iul.2014 - 18 ian.2017; 23 ian. 2017 - 1 iul.2019), membru al Comisiei pentru cultură şi educaţie (1 iul. 2014 - 6 iul. 2014; 19 ian. 2017 - 22 ian.2017) şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu Peninsula Arabică (14 iul.2014 - 1 iul.2019), precum şi membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (1 iul. 2014 - 18 ian. 2017; 19 ian. 2017 - 1 iul. 2019) şi al Delegaţiei la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord (14 iul.2014 - 1 iul. 2019), potrivit https://www.europarl.europa.eu/.
A fost candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2019, susţinut de Pro România şi ALDE.
La 1 decembrie 2000 i-a fost decernat Ordinul Naţional ''Pentru Merit'' în grad de Ofiţer ''pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii'' (https://www.nottara.ro/).
La 15 aprilie 2013 a primit un Premiu de excelenţă la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ziua Culturii Naționale/Biblioteca Județeană a lansat aplicația online 'Nume și renume în județul Harghita'
Biblioteca Județeană 'Kájoni János' din Miercurea-Ciuc a lansat, miercuri, aplicația online 'Nume și renume în județul Harghita', cu prilejul Zilei Culturii Naționale, acțiunea fiind finanțată de Consiliul Județean Harghita. Potrivit informațiilor furnizate de Bedő Melinda, șef serviciu la Biblioteca Județeană, prin aplicați
Ziua Culturii Naționale/Mureș: Versurile lui Eminescu, recitate în premieră în italiană în biserica ce l-a găzduit în 1866
Versurile poetului Mihai Eminescu au fost recitate, miercuri, în premieră în limba italiană la Biserica de lemn 'Sfântul Arhanghel Mihail' din Târgu Mureș, supranumită Biserica lui Eminescu, cea care l-a găzduit pe poet într-o noapte de iunie, în 1866, și i-a servit drept inspirație pentru 'Geniu pustiu'. Eve
Ministrul Emil Hurezeanu, distins cu Premiul Național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române
Ministerul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a fost distins cu Premiul Național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române în cadrul Galei Culturii Naționale organizată la Botoșani. Evenimentul a fost organizat, marți seară, de Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii Mihai Eminescu cu prilejul împlinirii a
Ziua Culturii Naționale/Chirica: Despre Eminescu și cultură nu poți să vorbești la trecut, ci doar la prezent și viitor
Despre Eminescu și cultură nu poți să vorbești la trecut, ci doar la prezent și viitor, a declarat primarul Mihai Chirica în cadrul unui eveniment organizat în fața Teiului lui Eminescu din Parcul Copou din Iași, pentru a celebra 175 de ani de la nașterea poetului național. La evenimentul desfășurat în Parcul Copou, unde se află Teiul lui Emi
Ziua Culturii Naționale/Giurgiu: 'Dor de Eminescu', la Biblioteca județeană
Elevi, cadre didactice și iubitori de cultură din județul Giurgiu au participat în perioada 13-15 ianuarie la o serie de evenimente artistice pentru a marca Ziua Culturii Naționale. 'La Giurgiu, de Ziua Culturii Naționale, au fost organizate o serie de evenimente dedicate marelui poet Mihai Eminescu pentru a celebra moștenirea literară a poetului nep
Ziua Culturii Naționale/ Directorul Muzeului memorial 'Iosif Vulcan': Eminescu trebuie demitizat, citit și recitit
Directorul Muzeului memorial 'Iosif Vulcan, Ioan F. Pop, a afirmat miercuri, la ceremonia dedicată Zilei Culturii Naționale, că 'omul deplin al culturii românești', Mihai Eminescu, trebuie demitizat, trebuie înțeles ca un om viu, care a scris enorm de mult, singurul fel de a omagia un scriitor, fie el cât de mare, cât de mic, fie c
MNAR: Expoziția de artă vizuală 'Talent 35', în perioada 18 ianuarie - 23 februarie, în Sălile Kretzulescu
Expoziția de artă vizuală 'Talent 35' va fi prezentată, începând de sâmbătă, în Sălile Kretzulescu ale Muzeului Național de Artă al României (MNAR). Vernisajul expoziției, realizată împreună cu Fundația Regală Margareta a României și curatoriată de conf. univ. dr. Ion Anghel, pictor, membru al
Daniel David: Să ducem din nou lumina cunoașterii în zone în care au început să reapară întunericul și obscurantismul
Ministrul Educației, Daniel David, membru corespondent al Academiei Române, a îndemnat, miercuri, la reasumarea de către oamenii de știință și de cultură a unui 'iluminism modern', în condițiile în care, în anumite zone, 'au început să reapară întunericul și obscurantismul', afirmație făcută la sesiunea dedica
Ziua Culturii Naționale/ Primarul din Baia Mare: Eminescu, sursă permanentă de inspirație în cultura română
Viitorul poate fi cuprins în incertitudini, însă reîntoarcerea la moștenirea culturală a poetului Mihai Eminescu reprezintă o sursă de permanentă inspirație, a spus, miercuri, primarul municipiului Baia Mare, prezent la Ziua Culturii Naționale, eveniment găzduit de Liceul de Artă din oraș. 'Marcăm astăzi Ziua Culturii Naț
VIDEO Ziua Culturii Naționale/ Emil Boc a recitat din Mihai Eminescu
Ziua Culturii Naționale și omagierea lui Mihai Eminescu au fost marcate, miercuri, în fața statuii poetului de lângă Teatrul Național Cluj, unde au fost depuse jerbe de flori și au fost recitate poezii din creația sa, printre recitatori numărându-se inclusiv primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Ziua Culturii Naționale/ Un artist din Valea Jiului a realizat, pe zăpadă, un portret al lui Mihai Eminescu
Un artist plastic din Valea Jiului a realizat, folosindu-se de urma pașilor săi, un portret pe zăpadă al poetului Mihai Eminescu, în semn de omagiu față de opera acestuia. Artistul Paul Șerban a lucrat vreme de trei zile la această lucrare, în stilul 'Land Art', ce este amplasată pe un deal din spatele casei sale din orașul
Ziua Culturii Naționale/ Intotero: Prilej de recunoștință pentru cei ce duc mai departe tezaurul spiritual
Ziua Culturii Naționale este un prilej de recunoștință pentru cei care duc mai departe tezaurul nostru spiritual - artiști, scriitori, muzicieni, cercetători și profesori, a declarat, miercuri, ministrul Culturii, Natalia Intotero. 'Ei sunt cei care mențin viu dialogul dintre trecut și viitor, îmbogățind și diversificând contin
''Serată Eminesciană'', de Ziua Culturii Naționale, la Biblioteca Centrală Universitară ''Carol I''
O 'Serată Eminesciană' dedicată Zilei Culturii Naționale este organizată, miercuri, la Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I'. Potrivit unui comunicat al organizatorilor transmis AGERPRES, evenimentul, organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului București și Muzeul Național al Literaturii Române, va avea l
Patriarhul Daniel: Biserica Ortodoxă Română, susținătoare a culturii creștine în timpul regimului comunist
Patriarhul Daniel a evidențiat, în mesajul său cu prilejul Zilei Culturii Naționale, că Biserica Ortodoxă Română (BOR), deși obligată să își desfășoare activitatea în perioada comunistă într-un regim politic ostil, a promovat credința ortodoxă și valorile creștine, fiind activă în susținerea spiritualității și culturii române
Ziua Culturii Naționale/Constanța: Vernisajul expoziției Proiectul Cultural 'LOTCA', la Muzeul de Artă
Vernisajul expoziției Proiectul Cultural 'LOTCA', în care arta își va găsi expresie în muzică, imagine și sunet, se va desfășura miercuri după-amiază, de Ziua Culturii Naționale, la Muzeul de Artă Constanța, au informat reprezentanții instituției. Vernisajul va avea loc de la ora 15,00, eveniment ce va fi deschis de p