Muzeul Naţional de Artă Timişoara (MNArT) îşi aşteaptă în această săptămână publicul cu expoziţii care stau sub semnul Zilei Mondiale a Artei, celebrate luni.

Artista plastică timişoreană Suzana Fântânariu a declarat, pentru AGERPRES, că această zi este dedicată memoriei lui Leonardo da Vinci, reprezentant al Renaşterii italiene care şi-a pus amprenta asupra creaţiei a generaţii de artişti, ea însăşi având preocupări vizuale şi poetice legate de pictura lui da Vinci, "Mona Lisa".

Artista vizuală afirmă că o zi mondială dedicată artei este o atenţionare asupra necesităţii spiritualităţii în progresul şi civilizaţia umană, iar experienţa benefică a Timişoarei Capitală Culturală Europeană 2023 completează importanţa acestei zile mondiale dedicate artei, un leitmotiv al întregii noastre existenţe aflate în perpetua căutare a aspiraţiilor artistice.

"Eu însămi am avut preocupări vizuale şi poetice legate de pictura lui Leonardo da Vinci 'Mona Lisa', încercând să fac un transfer de recepţionare interpretativă a acestui portret: de la zâmbetul misterios-seducător, către ochii trişti şi clar-văzători. Astfel, am realizat în 2006 lucrarea-obiect 'Ochii Monei Lisa', folosind citate fotografice şi elemente ready-made, o reconversie artistică complexă. Ea a constituit şi sursă de inspiraţie ilustrativă pentru cartea bilingvă de poeme 'Înmormântările' de Nicolae Tzone, editura Vinea, 2019. Această lucrare a fost furată în 2019 din expoziţia 'Apartament utopic', galeria Calpe, Timişoara întregind cu tristeţe aventura operelor de artă. Cele două poeme 'Ochii Monei Lisa I şi II' vor face parte din volumul de versuri 'Cenuşa de aur' în curs de editare. Aşadar, Leonardo da Vinci este mereu cu noi, chiar şi la Timişoara, de Ziua Mondială a Artei", detaliază Suzana Fântânariu.

Artista vizuală subliniază că arta este cea care înnobilează întreaga viaţă, fără de care nu se poate imagina existenţa spirituală individuală sau globală.

"Între materie şi spirit, între 'ambalaj' şi 'suflet' - citez din instalaţia 'Ambalaj pentru suflet' recent expusă la MNArT sub semnificativul titlu 'Catharsis - la o margie de lume', există un câmp deschis, fascicolele de lumină îndreptându- se către actul creator, un dar divin care conturează personalitatea şi responsabilitatea faţă de mediul social-contextual în care trăim: sacru şi profan. Menirea artistului este aceea de a susţine armătura estetică a construcţiei umane ca principiu universal al armoniei, al păcii interioare şi exterioare, chiar dacă sentimentul unei anume estetici duale nu poate fi apropiat de utilitar, în schimb evidenţiază sentimentul binelui şi al frumosului oprind rigidizarea, robotizarea vieţii prin lipsa imaginaţiei, a instinctului creator şi al sentimentelor. (...). 'Coloana' roşie, accede la verticalitate semantic şi simbolic prin legătura dintre cer şi pământ dar poate avea şi un declin aparent prin diminuarea funcţiilor vitale de susţinere. Fac trimiteri exemplificatoare la ampla instalaţie emblematică 'Coloane-paşi pierduţi' aflată în prezent la Muzeul Naţional de Artă Timişoara, fiind apropiată de crezul artistic al autorului şi răspunsului posibil la întrebarea de mai sus: înălţare", arată Suzana Fântânariu.

Plasticiana timişoreană punctează că o zi mondială dedicată artei înseamnă respect faţă de valorile culturale şi apropierea tot mai vizibilă de idealurile socio-politice cu ajutorul artei, de multe ori, forţa şi puterea ei de a îndrepta şi orienta lumea fiind ignorată, iar valorile sale intelectuale şi morale fiind subestimate.

Prin beneficiul globalizării, europenizării, procesul de modelare a eticii şi creativităţii în favoarea comunicării universale cu ajutorul unui limbaj interferent coagulant (lingvistic, vizual, muzical, geografic) se denivelează sincopele din istoria contemporană care a indus pe nedrept arta spre idealuri convenţionale comprimate în sisteme sociale neloaiale, menţionează artista.

"Această zi cu valenţe simbolice are bune trimiteri către integrarea mondială necesară, indiferent de blocajul suferit al ţărilor foste comuniste, mutilate de un sistem agresiv; 'Ţări de Est' marginalizate sau ignorate. Eu însămi am trăit, învăţat, educat, în două sisteme diametral opuse, demersul disperat al recuperării determinând o schimbare a duratei timpului prin inversarea vârstei: tânăr - bătrân /bătrân - tânăr. Este firească adeziunea la sărbătorirea Zilei Mondiale a Artei pentru cei care simt necesitatea progresului prin artă, un act recuperatoriu solid, temeinic. Marea artă nu este trecătoare şi nici adepta reveriilor goale. Esenţa ei se o apropie de cercetarea ştiinţifică exemplificând doctoratele profesionale sau alte surse formative şi informative. O anumită teoretizare şi enunţare a ideilor originale măresc puterea de interferenţă artistică de-a lungul istoriei în general şi a istoriei artei în mod special, oglinda curată a faptelor catharsiene, a infinitului, a divinului. 'Cuiele lui Hristos', 'Cartea nescrisă' , 'Excepţia ca iniţiere', la MNAT sunt tentaţiile exemplificării personale", încheie Suzana Fântânariu.

Simezele MNArT oferă publicului expoziţii diverse, între care temporarele "Catharsis la o margine de lume. Suzana Fântânariu, o retrospectivă", "Neoavangarda Timişoreană - concept şi contextualitate", "Ecorşeul", lucrarea lui Brâncuşi şi permanentele: "Artă Bănăţeană şi Artă Modernă Românească", "Artă Europeană" - Fondul Ormos Zsigmond; colecţia "Corneliu Baba", "Paula Modersohn-Becker şi colonia de artişti din Worpswede. Desene şi grafică 1895- 1906". AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Otilia Halunga / AGERPRES

Citeşte şi:

15 aprilie - Ziua mondială a artei