Ziua Culturii Naţionale este un eveniment special, extrem de important, afirmă actriţa Daniela Nane într-un interviu acordat AGERPRES, subliniind că fără să-ţi cunoşti rădăcinile, tradiţia şi specificitatea, îţi pierzi identitatea într-o cultură fără borne.

Actriţa va susţine recitaluri de poezie în patru oraşe din ţară - Bucureşti, Braşov, Ploieşti şi Râmnicu Vâlcea, alături de muzicieni şi artişti lirici, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.

Ea subliniază că oamenii vin la spectacole pentru că au nevoie de frumuseţe, de poezie şi de muzică şi le recomandă părinţilor să le inspire copiilor iubirea pentru cultură şi artă.


AGERPRES: Mai este publicul interesat de poezie, îl mai simţi că se apropie de poezie, că vine cu plăcere la recitaluri de poezie?

Daniela Nane: Publicul iubitor de poezie şi muzică este un public special. Toată lumea are nevoie să-şi reamintească de frumuseţea din propriul suflet şi asta nu se poate simţi, pentru că simţi acea energie intensă din suflet doar în momentul în care dai la o parte straturile de cenuşă care se aşază din cauza grijii din cotidian. Într-un spectacol de poezie, aceste straturi se scurg pe nesimţite şi lasă la iveală diamantul din sufletul fiecăruia, iar reîntâlnirea fiinţei cu propriul suflet este atât de puternică, atât de intensă, încât de foarte multe ori este zguduitoare, astfel încât oamenii vin, tremură de emoţie la final şi sunt cu lacrimi în ochi. Asta ni s-a întâmplat de foarte multe ori şi mie, şi Ioanei Maria Lupaşcu. De curând au fost la Torino şi oamenii au fost absolut încântaţi. A fost un spectacol care se cheamă "Pianul cu poeme", un spectacol de muzică şi poezie de dragoste. Oamenii, români în majoritate, au fost absolut încântaţi. Pe de altă parte, şi italienii care se ocupau de sala de spectacol şi care nu cunoşteau limba română ne-au solicitat la final şi ne-au spus că a fost extraordinar şi că au înţeles aproape tot, s-a transmis aproape toată emoţia din ceea ce am rostit eu şi din ceea ce a cântat Ioana. Oricine este atins de frumuseţe, pentru că Dumnezeu a lăsat pe pământ frumuseţea pentru a ne aduce aminte de el, pur şi simplu. Poezia este calea prin care putem să-l găsim mai uşor pe Dumnezeu de multe ori. Şi da, oamenii vin, oamenii au nevoie de frumuseţe şi oamenii au nevoie de poezie şi de muzică şi sălile sunt pline. Dacă sunt promovate spectacolele şi oamenii ştiu despre asta, vin. Jurnalismul cultural e ultima redută care apără integritatea sufletului omenesc.

AGERPRES: Pe 15 ianuarie, duminică, sărbătorim Ziua Naţională a Culturii. Cât de importantă este o astfel de zi a culturii?

Daniela Nane: Este extrem de importantă Ziua Culturii Naţionale pentru fiinţa noastră regăsită, imersată în neamul românesc. E nevoie să înţelegem care sunt sentimentele de bază, ancestrale din care ne tragem, care este bagajul nostru cultural şi de tradiţii, să-l cunoaştem ca să-l putem apoi recunoaşte, recompune, reconstrui şi transmite mai departe. E foarte important să avem o cultură universală şi să ne integrăm în această cultură universală. Pe de altă parte, fără să-ţi cunoşti rădăcinile, tradiţia şi specificitatea, îţi pierzi identitatea într-o astfel de cultură fără borne. Eu cred că importanţa respectării şi onorării culturii naţionale este dată de faptul că nu ne lasă să uităm cine suntem cu adevărat şi ne îmbracă în frumuseţea propriului popor, cumva. Sunt straiele de lumină, de cultură ale propriului popor pe care noi le purtăm şi le ducem mai departe.

AGERPRES: Suntem în 2023. Care credeţi că ar fi punctele tari şi punctele slabe în cultura română?

Daniela Nane: Unele dintre punctele tari sunt date de calitatea excepţională a multora dintre artişti. În toate domeniile culturii române există artişti de mare calibru - muzicieni, actori, scriitori, cineaşti, artişti vizuali şi aşa mai departe. Sunt elite, şi sunt elite şi recunoscute internaţional, dar sunt elite care ating cu arta lor partea aceea din fiinţa publicului, partea aceea din public care e responsabilă de îmbunătăţirea vieţii, pur şi simplu. Pentru că nu poţi trăi fără cultură sau, mă rog, poţi trăi, dar trăieşti prost fără cultură, pentru că nu eşti decât un roboţel care îşi face datoria de muncă şi de grijă pentru semeni, dar fără hrană sufletească te usuci, te usuci pe dinăuntru pur şi simplu, iar cultura reprezintă hrana sufletească de care fiecare dintre noi are nevoie pentru a supravieţui, pentru a înflori.

Iar punctele slabe sunt date de o lipsă de spaţii propice pentru manifestare culturală, de o lipsă de promovare a valorilor şi a ierarhiilor înalte din fiecare domeniu, este cumva un amalgam de evenimente prezentate publicului ca având aceeaşi valoare, dar ar trebui, totuşi, şi asta probabil jurnalistul cultural ar trebui să facă mai mult şi mai bine, să semnalăm mai mult şi mai des elitele profesionale şi proiectele culturale de anvergură care pot într-adevăr şi care înseamnă într-adevăr ceva pentru cultura română. Sunt foarte multe produse artistice care nu sunt şi culturale. Şi cred că ar fi de folos dacă jurnalistul cultural şi-ar întinde tentaculele cât mai mult în presă şi poate şi în şcoli şi s-ar face o educaţie estetică a copiilor, de la cele mai fragede de vârste.

AGERPRES: Ce ar trebui să înveţe un copil pentru a iubi mai târziu cultura?

Daniela Nane: De multe ori mă gândeam că la cât de stufos este programul şcolar al unui elev. Sunt foarte multe materii care chiar nu-i folosesc şi cred că ar fi mai bine dacă ar exista o materie care să se numească 'Estetică' sau ceva de genul ăsta şi într-un an copiii să înveţe muzică, dar să facă audiţii, nu să înveţe solfegii şi partituri. Dacă eşti la o şcoală de muzică, da, înveţi să citeşti partituri la un nivel înalt, altfel poţi să înveţi limbajul de bază, descrierea unei partituri, dar în rest să facă audiţii, la fel pentru artele vizuale. Un an să se studieze istoria picturii, arhitectură, design vestimentar, design de mobilă, design interior şi aşa mai departe, pentru că aşa se formează gustul pentru cultură. Nu poţi să ceri unor copii care trăiesc între betoane şi nu sunt expuşi la cultură să aibă acelaşi nivel de înţelegere a esteticii ca cei care locuiesc într-un oraş vechi, cu clădiri medievale, lângă muzee, ascultă muzică şi merg cu părinţii la teatru. Dar dacă părinţii n-au iubire pentru cultură şi artă, e greu să transmită copiilor lor lucrul ăsta. Şi atunci, dacă nici şcoala n-o face, copiii se vor alinia toţi în spatele unor cântece puerile şi artişti care le oferă ceva facil. AGERPRES/(A - autor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

Ziua Culturii/ Mesaje ale preşedintei Republicii Moldova Maia Sandu şi şefei guvernului Natalia Gavriliţa

Ziua Culturii / Cârciu: Educaţia şi cultura - domenii prioritare pe agenda de lucru a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Ziua Culturii / Premierul Nicolae Ciucă: Omagiez memoria tuturor creatorilor români din toate timpurile

Ziua Culturii / Lamia Beligan: Singura celebrare se face fiind creator sau iubitor de cultură, în fiecare zi

Ziua Culturii / Călin Stegerean (MNAR): Publicul tânăr este în mod special interesat de artă

Ziua Culturii / INTERVIU Adrian Cioroianu: Dimensiunea culturală este extrem de importantă pentru păstrarea identităţii

Ziua Culturii/Evenimente, activităţi şi manifestări organizate de muzee şi teatre din ţară

Ziua Culturii / Concerte, recitaluri şi expoziţii organizate în Bucureşti