Muzeul Naţional de Istorie a României expune, în premieră, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, 15 ianuarie, un bun cultural aparte aflat în colecţiile sale - Cupa de la Montpellier, primul premiu internaţional acordat literaturii române pentru poezia "Cântecul gintei latine" a lui Vasile Alecsandri.

Exponatul va putea fi admirat până la finalul lunii ianuarie.

Potrivit unui comunicat al MNIR transmis marţi AGERPRES, creată în anul 1869, Societatea pentru studiul limbilor romanice a decis, cu prilejul adunării din anul 1875, organizarea unui concurs cu tema "Cântecul latinului", la care să fie invitaţi să participe reprezentanţi ai tuturor limbilor şi dialectelor de origine latină, iar cea mai reuşită poezie să fie premiată cu o cupă.

Vasile Alecsandri a aflat despre concurs din presa vremii. După ce a expediat textul poeziei la Marsillia, i-a trimis-o şi lui Negruzzi. Acesta o va publica în numărul din iunie al revistei "Convorbiri literare".

Concursul a avut loc în perioada 22 - 28 mai 1878, în prezenţa a numeroşi participanţi şi a unor delegaţii oficiale sosite din lumea latină. Toate poeziile înscrise în concurs au fost traduse în limba franceză şi înaintate juriului în plicuri sigilate, anonime. Juriul internaţional, compus din Frederic Mistral, Alfred de Quintana, Carol de Tourtoulon, Graziadio Ascoli şi Mihai Obedeanu, a decernat marele premiu poeziei "Cântecul gintei latine" (Chant a la race latine) a lui Vasile Alecsandri.

Din motive de sănătate, Alecsandri nu s-a putut deplasa la Montpellier. Vestea câştigării marelui premiu i-a sosit printr-o telegramă. Alecsandri nota atunci: "Norocul a vrut ca toate poeziile prezentate la concursul de la Montpellier să fie mai slabe decât a mea şi astfel am ieşit învingător. Cu atât mai bine pentru ţară", dar şi "Nu puţin m-am bucurat de acest triumf, mai cu seamă că el a contribuit la a redeştepta simpatiile confraţilor noştri latini pentru ţara noastră".

Câştigarea premiului avea să fie sărbătorită şi în ţară. Numeroase telegrame şi felicitări i-au sosit marelui poet, ziarele epocii i-au dedicat articole omagiale, iar la Bucureşti şi Iaşi au fost organizate festivităţi. În plus, Consiliul Comunal din Iaşi l-a proclamat Cetăţean de onoare al urbei, a numit o stradă după el şi a votat alocarea sumei de 5.000 de lei pentru un bust.

Poezia, care s-a tradus, încă din timpul festivalului, în franceză, provensală, italiană, germană, a devenit imnul serbărilor, fiind ulterior publicată în revista societăţii, "Revue des languse romanes", din mai - iunie 1878, cu traducerea în limba franceză realizată de Frederic Mistral. Totodată, a fost publicată şi în ţară (în variante puţin modificate): "Presa" (16 mai), "Răsboiul" (17 mai), "Timpul" şi "Steaua României", (18 mai), "Familia" (21 mai).

În anul 1932, cupa a fost donată statului român de către fiica poetului. Aflată astăzi în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, aceasta are pe una din feţe Lupoaica şi deviza: "Surge luce" ("Înalţă-te spre lumină!"), iar pe cealaltă emblema Societăţii pentru studiul limbilor romanice şi inscripţia (în provensală): "Ses ascondoutz mas non ses mortz" ("Suntem ascunşi, dar nu suntem morţi!"). AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Sursa foto: mnir.ro