Președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a afirmat, marți, că prin marcarea unor evenimente ale trecutului, acest for demonstrează că nu este ''o casă pustie'', ci prețuiește deopotrivă știința, cultura, cercetarea și spiritele înalte, care au contribuit la edificarea elitei intelectuale a României.

''E un moment special, pentru că marcarea acestor evenimente ale trecutului ne arată nu doar că prețuim știința, cultura, cercetarea, dar ne arată și că nu suntem o casă pustie, ci în continuare, în această aulă, spiritele înalte, care au contribuit, acum mai bine de 150 de ani, la edificarea elitei intelectuale a României în mod organizat, după modelul celorlalte academii, mai ales al Academiei Franceze, au știut ce fac și că și-au pus amprenta la construcția aceasta extraordinară'', a spus Pop, în deschiderea simpozionului comemorativ ''Anghel Saligny - 100 de ani de la moarte''.

Academicianul l-a elogiat pe Anghel Saligny, unul dintre cei mai mari cercetători, ingineri, profesori, academicieni, inventatori, inovatori, ministru și pedagog român.

''Oriunde ai întreba, măcar de podul de la Cernavodă știe lumea ce avem. (...) Eu n-am să vă pot spune multe lucruri, fiindcă nu sunt specialist în opera inginerească a lui Saligny, dar sunt istoric și am rămas impresionat de ceea ce acest om a putut să facă într-o viață, până în 1925, când a trecut în lumea drepților. Suntem în 2025, deci avem datoria să-l sărbătorim pentru poduri, pentru docurile portuare, pentru silozuri, pentru structura aceea metalică de beton armat ca pe unii din întemeietorii ingineriei românești moderne'', a mai spus Ioan-Aurel Pop.

În cadrul evenimentului, moderat de acad. dr. ing. prof. em. Dan Dubina, au susținut alocuțiuni: acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române (Anghel Saligny, academicianul), prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei Române (acad. Ioan Bianu, director al Bibliotecii Academiei Romane (1884-1935), despre Anghel Saligny), prof. univ. em. dr. ing, Valeriu V. Jinescu, președintele Academiei de Științe Tehnice din România (Anghel Saligny, inginerul), prof. univ. dr. ing. Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții București (Anghel Saligny, profesorul).

Totodată, în cadrul simpozionului, prof. em. dr. ing. Dan M. Frangopol, membru de onoare al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, dr. ing Victor Popa, membru al Academiei de Științe Tehnice din România, președinte al Secției de construcții și urbanism, conf. dr. ing. Edward Petzek, director general al SSF România, au prezentat o serie de prelegeri tematice.

***

Membru titular și președinte al Academiei Române (1907-1910), Anghel Saligny este cunoscut, în special, pentru podul de peste Dunăre de la Cernavodă - Fetești (inaugurat la 19 sept./1 oct. 1895), cel mai lung pod din Europa și al treilea din lume, în acea vreme.

Principala sa operă în cadrul marelui complex feroviar Fetești-Cernavodă a constituit-o podul peste Dunăre de la Cernavodă, pe atunci cel mai lung pod din Europa și al treilea din lume, potrivit lucrării 'Dicționar universal al arhitecților', autor Paul Constantin (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986). Proiectul din 1888 al acestui pod aducea două inovații esențiale, anume sistemul de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului moale, în locul fierului pudlat, pentru tabliere. Podul peste Dunăre de la Cernavodă a fost construit între 1890-1895 și a fost inaugurat în septembrie 1895.

Anghel Saligny a fost șef al Catedrei de Poduri la Școala Națională de Poduri și Șosele din București (1884-1919), precum și ministru al Lucrărilor Publice (1918-1919). S-a numărat printre fondatorii Societății Politehnice (1881), pe care a condus-o între 1895-1897 și 1910-1911. Membru corespondent (31 mart. 1892), apoi membru titular (7 apr. 1897) al Academiei Române. Vicepreședinte (26 mart. 1901-23 mart. 1904) și președinte (18 apr. 1907-25 mai 1910) al Academiei Române.

În 1908 i-a fost decernat titlul de Mare Ofițer al Legiunii de Onoare. A murit la 17 iunie 1925, la București. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) 

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO