Maramureş: Meşterul crucilor din Cimitirul Vesel de la Săpânţa, Dumitru Pop Tincu, a decedat la 67 de ani
![Imagine din galeria Agerpres](https://foto.agerpres.ro/storage/watermark/10165412.jpg)
Meşterul popular Dumitru Pop Tincu, autorul a numeroase cruci din lemn însoţite de epitaf, majoritatea puse în Cimitirul Vesel din comuna Săpânţa, s-a stins din viaţă în urma unor probleme de sănătate, a anunţat, joi, Teofil Ivanciuc, susţinător al turismului rural din judeţul Maramureş.
"Azi ne-a părăsit, după o grea suferinţă, marele meşter Dumitru Pop Tincu din Săpânţa (25 august 1955-15 decembrie 2022), crucer, sculptor, pictor şi poet, Tezaur Uman Viu, Ambasador al Turismului Maramureşean, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, cel mai cunoscut şi mediatizat creator popular maramureşean, cu nenumărate apariţii media începând de la New York Times la BBC, cu expoziţii de la Tel Aviv la Varşovia, cu lucrări din Tokyo până la Paris...Albastrul de Săpânţa este, acum, mai întunecat, mai trist (...) Rămas bun, maestre!" a scris Teofil Ivanciuc, într-o postare pe pagina sa de socializare.
De asemenea, cercetătorul Corina Isabella Csiszar, de la Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş, a arătat că artistul a fost declarat Tezaur Uman Viu în anul 2021, deoarece era un veritabil purtător, creator şi păstrător de patrimoniu cultural imaterial.
"Cimitirul Vesel din Săpânţa, unul din locurile cele mai cunoscute în toată lumea care vorbesc despre tradiţia şi cultura românească, atrage an de an mii de turişti. Este singurul loc din lume în care moartea este luată în râs. Dumitru Pop Tincu a fost cel care a dus mai departe ceea ce a început acolo Stan Ioan Pătraş, iniţiatorul epitafurilor vesele de pe crucile din cimitir. Crucile din Cimitirul Vesel reprezintă valori care pot fi puse alături de oricare din marile creaţii şi capodopere, o mărturie a unui neam dăruit de Dumnezeu cu mult har, a unui neam cu adevărată vocaţie de creator", a spus Corina Isabella Csiszar.
Conform acesteia, artistul popular din Săpânţa a păstrat tradiţia mentorului său, Stan Ioan Pătraş, sculptând crucile din lemn şi scriind epitafuri care sunt citite cu interes de majoritatea turiştilor care vizitează Cimitirul Vesel.
"Dumitru Pop Tincu a ţinut cu sfinţenie la buna păstrare a tradiţiei ancestrale, din care a făcut parte. El a continuat opera lui Stan Ioan Pătraş din 1977. Era doar un copil când i-a devenit ucenic artistului, iar când a murit Stan Ioan Pătraş, elevul de atunci avea doar 14 ani. În tot acest timp, a învăţat meşteşugul de la Stan Pătraş. Stan Pătraş pornea, iar Dumitru Pop Tincu continua lucrarea. Versurile, tot de la mentorul său le-a învăţat. Şi a fost numit continuatorul său. Stan Pătraş i-a descoperit potenţialul. În realizarea crucilor s-a inspirat din viaţa de zi cu zi a oamenilor, din trăirile şi experienţele lor. Ele reflectă practic întreaga viaţă a celor plecaţi la cele sfinte. Crucea e oglinda răposatului, toată viaţa lui e pe acea lucrare. Crucile care au făcut celebru satul Săpânţa sunt unice atât prin culoarea albastră în care sunt vopsite, cât mai ales pentru epitafurile, unele hazlii, care descriu viaţa defunctului. Toate sunt scrise folosind limbajul specific zonei. Dumitru Pop Tincu spunea că deşi în viaţa de zi cu zi nu a mai folosit acelaşi limbaj, el este păstrat cu stricteţe pe cruci, aşa cum a început iniţiatorul său", a mai precizat cercetătorul Centrului Culturii Tradiţionale Maramureş.
Cimitirul Vesel din Săpânţa este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul Maramureş atât de români, dar şi de turiştii străini. Din anul, i-a fost dedicat şi un festival cultural organizat aproape anual - "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel". AGERPRES / (AS - autor: Leontin Cupar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dadârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ministrul Culturii, de Ziua Brâncuși: Există proiecte demarate pentru investiții, dar au fost și blocate
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a declarat, miercuri, la Târgu Jiu, de Ziua Națională Constantin Brâncuși, că au fost demarate proiecte pentru punerea în valoare a operelor sculptorului, însă există și proiecte blocate. 'Este prima dată când sărbătorim ziua de naștere a românului care a schimbat lu
Dolj: Ziua Națională Constantin Brâncuși, sărbătorită de Consiliul Județean; evenimente la centrul dedicat marelui sculptor
Consiliul Județean (CJ) Dolj a sărbătorit, miercuri, Ziua Națională Constantin Brâncuși, prin organizarea mai multor evenimente la centrul cultural din Craiova care poartă numele marelui sculptor. Centrul 'Constantin Brâncuși' a fost realizat de Consiliul Județean Dolj și inaugurat pe 15 septembrie 2022, un proiect dedicat
Intotero: Brâncuși nu doar că a sculptat în piatră și bronz, ci și în sufletul unui popor
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a vizitat, miercuri, de Ziua Brâncuși, satul Hobița, locul care l-a dăruit lumii pe marele sculptor, subliniind, cu acest prilej, că părintele Măiastrei ''nu doar că a sculptat în piatră și bronz, ci și în sufletul unui popor''. ''Astăzi, când se împlin
Galați: Acțiune de donare de sânge a preoților și credincioșilor la Tecuci; printre donatori, 25 de elevi de liceu
O acțiune de donare de sânge prin implicarea preoților, tinerilor și credincioșilor din cadrul protopopiatului Tecuci a avut loc miercuri, în municipiul Tecuci, printre donatori aflându-se și 25 de elevi de la Colegiul Național de Agricultură și Economie din Tecuci, însoțiți de profesoara lor de Religie, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos
Mureș: Limbajul operelor lui Constantin Brâncuși, prezentat elevilor de sculptorul care a reprodus Ecorșeul în studenție
Sculptorul David Morar, cel care în anii '80 a reprodus într-un atelier al actualei Universități Naționale de Arte din București statuia Ecorșeul, realizată din ghips de Constantin Brâncuși în perioada 1900-1902, ''traduce'' liceenilor limbajul din spatele operelor brâncușiene, în cadrul unui proiect al Bibliote
Mircea Abrudean: Brâncuși - un artist universal; îi onorăm întreaga moștenire culturală
Președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, evidențiază că de Ziua Națională Constantin Brâncuși celebrăm și ne amintim de rădăcinile sale românești, care i-au influențat creația, tradițiile și simbolistica populară românească fiind o sursă de inspirație care au desăvârșit arta lui. 'Astăzi, într-o l
Prima sculptură 'Bust de copil' realizată de Constantin Brâncuși, expusă la Palatul Cesianu-Racoviță
Primul 'Bust de copil' sculptat de artistul Constantin Brâncuși este expus, în perioada 19 - 23 februarie, la Palatul Cesianu-Racoviță, în cadrul unei expoziții omagiale organizate de Ziua Națională Brâncuși 2025. Potrivit unui comunicat al casei Artmark, 'Enfant' ('Bust de copil') este prima scu
Ziua Națională 'Constantin Brâncuși' - marcată, joi, la ICR Londra
ICR Londra marchează, joi, începând cu ora 19:00, Ziua Națională ''Constantin Brâncuși'', cu un program dedicat includerii Ansamblului Monumental din Târgu Jiu pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Organizat la sediul Institutului din vestitul cartier Belgravia, evenimentul va debuta cu vernisajul unei
MNAR: Galeria de Artă Românească Modernă - deschisă de Ziua Brâncuși în intervalul orar 12.00 - 20.00
Muzeul Național de Artă al României anunță un program special de Ziua Brâncuși, Galeria de Artă Românească Modernă fiind deschisă în intervalul orar 12.00 - 20.00. ''...Ca un fulger care dispare, dar lasă urme', după cum scria în anul 1912 Cecilia Cuțescu-Storck despre marele sculptor român Const
Istoricul de artă Erwin Kessler: Pentru o Românie actuală, Brâncuși este un model apropiat de perfecțiune
Istoricul de artă și filosoful Erwin Kessler afirmă că, în timp ce într-o Românie eternă Eminescu rămâne geniul definitoriu, pentru o Românie actuală, cu aspirații globale, Brâncuși este un model apropiat de perfecțiune. 'Cred că despre Brâncuși, în continuare, poate fi spus totul, cel puțin
Stegerean (MNAR): Brâncuși - cel mai cunoscut artist român; a reformat din temelii limbajul sculptural
Constantin Brâncuși este cel mai cunoscut artist român, atât în țară cât și în străinătate, care a reformat din temelii limbajul sculptural, românii fiind mereu mândri de faimosul lor conațional, afirmă directorul Muzeului Național de Artă al României, criticul de artă Călin Stegerean. '
Bacău: Tezaurul din aur de la Răcătău, parte a expoziției de la Muzeul Drents, a revenit la C.M. 'Ion Antonescu'
Tezaurul din aur de la Răcătău, parte a expoziției de la Muzeul Drents, a revenit la Complexul Muzeal 'Ion Antonescu' Bacău, au anunțat reprezentanții instituției de cultură. Piesele împrumutate pentru a fi expuse sunt dintre cele mai valoroase obiecte din patrimoniul complexului muzeal băcăuan. Artefactele datează
S-au anunțat nominalizările pentru cea de-a XXXIII-a ediție a Galei Premiilor UNITER
Actrița Rodica Negrea de la Teatrul Mic din București și actorul Emil Coșeru de la Teatrul Național din Iași vor primi distincții pentru întreaga activitate în cadrul celei de-a XXXIII-a ediții a Premiilor Galei UNITER. Potrivit site-ului uniter.ro, premii pentru întreaga activit
Bihor: Zestrea arhitecturală Art Nouveau a municipiului Oradea, protejată și promovată local și internațional
Patrimoniul arhitectural Art Nouveau al municipiului Oradea este protejat și promovat atât pe plan local, cât și internațional, prin Rețeaua Art Nouveau, de către fundația Oradea Heritage, preocupată și de viitorul artelor meșteșugărești de la început de secol XX. Potrivit directorului executiv al Fundației pentru Protejarea
Bihor: Trei monumente publice din Parcul '1 Decembrie' din Oradea intră în reabilitare în anul 2025
Trei monumente publice din Parcul '1 Decembrie' din Oradea intră, în anul 2025, în reabilitare, anume Statuia Ostașului român, Statuia lui Brâncuși și monumentul Eroilor Francezi, a anunțat, marți, prezentând raportul Oradea Heritage pe anul 2024, președintele acestei fundații, Grigore Morar. Fost comandan