Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, miercuri, că domnitorul Neagoe Basarab şi-a slujit ţara şi Biserica într-o manieră "exemplară", istoricul accentuând că unii dintre liderii de azi ar putea să înveţe din "Învăţăturile" acestuia.

"A acţionat, în general, ca un creştin într-un stat creştin din familia europeană. Spun asta pentru că, de multe ori, în secolul al XVI-lea, când se tratează istoria noastră în alte părţi, Ţara Românească e trecută ca provincie otomană, ca şi cum ar fi avut în frunte un paşă, un guvernator otoman, ceea ce n-a fost cazul niciodată", a spus Pop la sesiunea ştiinţifică "Neagoe Basarab - 500 de ani de la moarte", desfăşurată în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române.

El a arătat că Neagoe Basarab "s-a străduit să-şi ţină rangul de domn al Ţării Româneşti, de domn uns al lui Dumnezeu, pentru ţara şi pentru biserica sa şi pentru ca acestea două, zice el, să nu fie batjocură limbilor străine".

"Neagoe Basarab a fost, în felul lui, un renascentist şi nu numai de modelul Renaşterii Bizantine, ci chiar un renascentist cu filieră occidentală. A promovat opere de artă somptuoasă, cărţi de teorie a puterii politice, cum au fost faimoasele 'Învăţături' şi a militat chiar pentru dialogul între catolici şi ortodocşi. S-a străduit să-şi ţină rangul de suveran, în toată această domnie frământată, inclusiv în raporturile pe care le va avea cu Veneţia şi care sunt un prolog al raporturilor altor domni care i-au urmat, până la Constantin Brâncoveanu. (...) S-a străduit să-şi ţină rangul (...) european, dar şi rangul de domn al Ţării Româneşti, de domn uns al lui Dumnezeu pentru ţara şi pentru biserica sa şi pentru ca acestea două, zice el, să nu fie batjocură limbilor străine. Unii dintre liderii de azi ar putea să înveţe din 'Învăţăturile' lui", a arătat Pop.

Preşedintele Academiei a mai arătat că la sfârşitul domniei lui Neagoe Basarab s-a scris scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung, "mărturia cea mai veche a unui text complet păstrat în limba română".

"Legătura pe care o facem între finalul domniei lui Neagoe Basarab şi apariţia scrisului în limba română, repet, o apariţie relativă după datele pe care le avem acum, ne obligă să-i reevaluăm întreaga activitate culturală. Neagoe Basarab şi-a slujit ţara şi Biserica într-o manieră exemplară", a mai spus Ioan-Aurel Pop.

Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Calinic, a amintit de climatul cultural în care a trăit şi a scris Neagoe Basarab, evocând contemporani ai domnitorului muntean precum Erasmus din Rotterdam, Nicolaus Olahus, Niccolo Machiavelli sau Martin Luther, arătând că acesta, "cu nimic mai prejos decât contemporanii săi din Răsărit şi Apus, a împletit în celebra sa carte de învăţătură înţelepciunea duhovnicească, brodată pe spectrul social politic al vremii sale, cu o permanenţă şi ca izvor de echilibru şi demnitate plină de identitate ortodoxă românească".

În cadrul întâlnirii, organizată de Academia Română, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, şi moderată de directorul general al MNLR, Ioan Cristescu, au mai susţinut prelegeri Răzvan Theodorescu - vicepreşedinte al Academiei Române, Eugen Simion - preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, prof. dr. Dan Zamfirescu şi Laura Bădescu, director adjunct al Institutului de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu" al Academiei. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)