Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat marţi că Tudor Vladimirescu reprezintă 'o efigie a poporului român', el vorbind la o sesiune ştiinţifică dedicată împlinirii a 200 de ani de la Revoluţia din 1821, desfăşurată în Aula Academiei Române, despre implicarea acestuia în Unirea de 1859 şi în reformele lui Cuza.

"Tudor Vladimirescu e o efigie a istoriei acestui popor şi cei care ştiu detalii în legătură cu viaţa şi lucrarea sa pot mărturisi că, într-o formă sau alta, el este contemporanul nostru. (...) Era aşteptat în Ardeal şi numit 'Todoraş' sau 'Todoruţ', era aşteptat şi în Moldova (...). Tudor Vladimirescu a pregătit şi Unirea de la 1859, a pregătit 'Egalitatea Libertatea şi Frăţia', a pregătit reformele lui Alexandru Ioan Cuza, dar, în mod direct şi concret, atunci, a determinat căderea regimului filo-turc, fanariot şi putem spune, modernizând un pic istoria sau actualizând-o, că a trasat programul de ţară al României pentru aproape întreg secolul al XIX-lea", a spus Pop.

Preşedintele Academiei a precizat că îl "cinstim" pe Vladimirescu "pentru faptele lui cele mari şi nu pentru greşelile mărunte şi omeneşti pe care şi cei mai mari lideri le-au făcut de-a lungul vieţii lor".

"Spun asta pentru că suntem tentaţi, mai ales astăzi, din pricina noilor curente - nu le mai numesc - să vedem doar greşeli, să cerem doar căinţă şi să nu mai lăudăm, că nu-i modern să-i lauzi pe cei care au trecut. Or romanii, care erau oameni înţelepţi, de aceea au construit un stat, care, dacă luăm şi varianta bizantină, a durat cam 2.250 de ani, (...) romanii ziceau că despre cei trecuţi, mai ales când facem aniversări şi comemorări, să vorbim numai de bine, că relele ies ele singure şi câteodată ne copleşesc şi ne tulbură viaţa. Tudor Vladimirescu face parte dintre - dacă am fi americani, aşa l-am numi - 'părinţii patriei' şi avem obligaţia la aducere aminte", a încheiat Ioan-Aurel Pop.

Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Academia Română, în parteneriat cu Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", Biblioteca Centrală Universitară "Carol I", Asociaţia Excelsior şi Romfilatelia, au organizat, marţi, o sesiune ştiinţifică dedicată împlinirii a 200 de ani de la Revoluţia din 1821.

În cadrul evenimentului, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române şi director al Institutului de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca, a vorbit despre "Anul 1821 în Transilvania" şi a pledat pentru necesitatea modernizării abordării problematicii Revoluţiei române de la 1821.

Prof. univ. dr. Sevastian Cercel, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova, care a conferenţiat despre "Concepte şi argumente juridice în documentele Revoluţiei române de la 1821", a arătat că Proclamaţia de la Padeş şi 'cererile norodului', esenţiale pentru programul acestei revoluţii, includ idei care fie aduc direct în atenţie veritabile noţiuni şi argumente juridice, fie constituie germenii unor concepte juridice care vor fi reglementate mai târziu în dreptul românesc.

Au mai susţinut prelegeri prof. univ. dr. Cristian Ploscaru de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, moderatorul evenimentului, şi prof. dr. hab. Alin Ciupală.

Cu acest prilej au fost lansate volumele "Istoria revoluţiunii de la 1821" de C. D. Aricescu - apărut pentru prima oară în 1874, la mai bine de 50 de ani de la evenimente, fiind primul studiu amplu despre revoluţia lui Tudor Vladimirescu şi despre implicaţiile sale -, "200 de ani de la mişcarea lui Tudor Vladimirescu. Antologie de Studii", "1821. Tudor Vladimirescu. Surse redescoperite", precum şi emisiunea filatelică "Tudor Vladimirescu. Bicentenarul revoluţiei de la 1821", în prezenţa Cristinei Popescu, director general Romfilatelia.

MNLR desfăşoară, în perioada 20 - 30 iunie, atât în Bucureşti, cât şi la Târgu-Jiu, o serie de evenimente ce marchează bicentenarul Revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, moment important care a contribuit la definirea identităţii naţionale şi la includerea spaţiului românesc pe traiectoria modernizării. Acţiunile se înscriu într-un proiect mai amplu al instituţiei muzeale, dedicat unor repere ale identităţii culturale româneşti, proiect realizat cu sprijinul Guvernului României. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)