O colecţie de cămăşi tradiţionale femeieşti, majoritatea replici ale unor ii expuse în muzee din ţară sau străinătate, a fost prezentată miercuri, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES

Expoziţia AIDOMA este realizată de Asociaţia Culturală "Semne cusute" şi aduce în atenţia publicului o colecţie cu reconstituiri ale unor cămăşi femeieşti reprezentând ia tradiţională, din diferite zone etnografice ale ţării.

Unele dintre cămăşile care au reprezentat sursa de inspiraţie pentru membrele asociaţiei menţionate, care le-au reprodus manual, sunt expuse la Muzeul Metropolitan de Artă din New York, fac parte din colecţii personale sau chiar au fost găsite în pieţe de vechituri, cum ar fi o ie găsită în Ucraina.

De asemenea, printre cămăşile reproduse se numără şi una purtată de Elisabeta Rizea, eroină a rezistenţei anticomuniste din munţii Făgăraş, precum şi o cămaşă care a aparţinut principesei Ileana.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES

Muzeograful Ana Dobreanu, de la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior, secţie a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, a spus, cu ocazia deschiderii oficiale, această expoziţie este una de "bogăţie şi frumuseţe" şi reprezintă "rodul muncii unor oameni cu dărurire, pasionaţi de frumos, pasionaţi de cultura populară, mânaţi de dorinţa de a aduce în faţa generaţiei actuale arta confecţionării acestor frumoase piese ale portului nostru tradiţional".

La rândul său, Maria Dumitru, membră a Asociaţiei Semne Cusute, a precizat că proiectul AIDOMA s-a născut din dorinţa de a aduce acasă cămăşile româneşti expuse în marile muzee ale lumii, iar mesajul transmis este unul de suflet, întrucât, înainte să îmbrace trupul, cămaşa îmbracă sufletul.

"Această expoziţie dorim să fie un mesaj al sufletului, deoarece înainte să îmbrace trupul, cămaşa îmbracă sufletul, conturează valori spirituale şi estetice, exprimând sensibilitatea, simţul artistic, rafinamentul, discreţia, armonia şi, nu în ultimul rând, nevoia de frumos pe care femeia simplă a resimţit-o întotdeauna. Personal, pentru mine cămaşa este un altfel de poezie, transpusă pe pânză, cu ajutorul semnelor străvechi. Lucrând aceste cămăşi, am descoperit cu bucurie, cu uimire, de fiecare dată, aceste valori care, de fapt, creionează profilul spiritual al femeii, al străbunelor noastre, pe care ne dorim să le transmitem mai departe", a afirmat Maria Dumitru.

Prezent la eveniment, Dorel Marc, cercetătorul ştiinţific la secţia de etnografie şi artă populară a Muzeului Judeţean Mureş, a punctat faptul că expoziţia reprezintă "o sinteză, o deplinătate a culturii noastre", întrucât cămaşa tradiţională "este o sinteză a unor elemente identitare".

El a subliniat faptul că nu este întâmplător faptul că ia românească a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, arătând că este important să se facă transferul de la modă la recunoaşterea cămăşii ca marcă identitară.

Dorel Marc a apreciat colaborarea cu membrele Asociaţiei Semne Cusute şi efortul acestora de a coase manual cămăşile expuse, efort despre care a spus că este unul de recuperare a elementelor identitare româneşti.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES

"E bine că s-a potrivit (vernisarea expoziţiei n.red.) cu Ziua Culturii Naţionale şi mă bucur că se face această recuperare a identităţii noastre culturale româneşti, într-un spaţiu, aici, la Miercurea Ciuc, unde suntem puţini români. (...) Mă bucur că aceste cămăşi vin cu o altfel de poezie, de ziua lui Eminescu şi ne încântă nu numai privirea, ci şi sufletele", a spus cercetătorul Dorel Marc.

Acesta a mai arătat că fetele şi femeile care poartă cămaşa tradiţională trebuie să conştintizeze că aceasta nu este doar o piesă vestimentară, ci reprezintă o marcă identitară culturală.

"Mesajul nostru ar fi acesta, ca doamnele, fetele tinere să îndrăgească cămaşa, să nu o vadă numai ca o piesă extraordinară de modă, să depăşească valenţa aceasta estetică, artistică şi să conştientizeze că este o marcă identitară culturală şi că ne înnobilează purtând-o, după ce am cusut-o cu propriile noastre mâini. La propriu, nu la figurat, expoziţia înnobilează prin faptul că şi principesele Ileana şi Margareta, ca şi Regina Maria au purtat cămăşile tradiţionale româneşti şi sunt câteva replici după cămăşile purtate de ele, aşa cum este şi o replică după cămaşa Elizabetei Rizea, o ţărancă, doamnă a mişcării de rezistenţă anticomunistă din Făgăraş", a spus Marc Dorel.

Vorbind despre contribuţia pe care Casa Regală a avut-o la valorizarea culturii tradiţionale, cercetătorul a reamintit faptul că o ţărancă din Valea Topliţei, Uca Pădurencei, "care cosea într-un stil extraordinar", i-a cusut Reginei Maria cămăşi din zona Mureşului Superior, fiind dusă la Bucureşti special pentru acest lucru de viitorul patriarh al României, Miron Cristea.

"Este fascinant să mergi pe urmele acestor femei şi să vezi cum pot înnobila prin ac, prin aţă, prin mărgele, prin încărcarea cu această lumină şi suflet a unui veşmânt. Pentru că portul popular nu este o simplă îmbrăcăminte, nu este un simplu veşmânt, este cel care ne identifică făcând parte dintr-un popor, dintr-o naţiune şi el, practic, ne situează, purtându-l, făcând această punte între generaţii. Şi acesta este şi rostul nostru, al muzeelor, al colecţionarilor, al celor pasionaţi de patrimoniul cultural identitar, să putem să transmitem cât mai multe din aceste verigi care formează unitatea culturii noastre naţionale", a conchis Dorel Marc.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES

Cămăşile expuse la Miercurea Ciuc reprezintă o sursă de inspiraţie şi pentru membrele grupului "Şezătoare la Miercuirea Ciuc", care de câţiva ani încearcă să transmită comunităţii româneşti din zonă, prin semne cusute, respectul faţă de simbolurile naţionale, tradiţiile şi obiceiurile româneşti.

"Expoziţia de ii şi cămăşi populare, pe care o avem la Miercurea Ciuc, este o legătură, o punte peste ani, e emoţie, e trăire, este spirit românesc şi, pentru noi, fetele de la 'Şezătoare la Miercurea Ciuc', reprezintă o minunată şi inestimabilă sursă de inspiraţie. Sper că în timp vom reuşi să coasem şi noi replici ale unor cămăşi tradiţionale, fiecare din zona din care provine", a declarat, pentru AGERPRES, Alexandra Ţifrea, coordonatoarea Grupului "Şezătoare la Miercurea Ciuc".

Expoziţia de la Miercurea Ciuc va putea fi vizitată la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior până în data de 15 mai 2020. AGERPRES / (A - AS - autor: Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)