#ClădirileRomânieiCentenare Casa Macca avea lift şi încălzire centrală în 1911; azi aşteaptă finanţare pentru restaurare
La câteva zeci de metri de intersecţia Căii Victoriei cu Bulevardul Dacia, pe Strada Henri Coandă, la numărul 11, se află Casa Macca, clădire de patrimoniu, odată o bijuterie arhitectonică, acum într-o avansată stare de degradare.
Construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, edificiul este acum sediul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan".
"Este o clădire destul de interesantă care are un istoric fantastic şi cred că autorităţile statului, indiferent care ar fi ele, ar trebui să se ocupe, să se preocupe, în mod special de restaurarea acestei case", afirmă arhitectul Petru Mortu, autorul unui nou proiect de restaurare, cel mai recent dintre multiplele iniţiative de acest fel din ultimele decenii, care, din păcate, nu au fost puse în aplicare din diverse motive.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Istoria Casei Macca începe la sfârşitul secolului al XIX-lea, atunci când zona în care se află nu era atât de dezvoltată. Încă nu locuiau aici personalităţi ale culturii şi politicii româneşti.
"Acesta este momentul anilor 1880, când întreaga structură a zonei se schimbă. În perioada 1880 - 1910 aici sunt cumpărate proprietăţi de către mari industriaşi, oameni politici sau militari de carieră, următorul pas fiind realizarea de locuinţe reprezentative pentru statutul lor social", povesteşte arhitectul.
O primă casă construită în acea perioadă este a colonelului Petru Macca, militar de carieră şi erou al Războiului de Independenţă, urmată de locuinţa bogatului negustor Ştefan Petrovici Armis, construcţie reprezentativă a perioadei, proiectată de arhitectul Ioan D. Berindey. În imediata vecinătate mai sunt ridicate casele doctorului Socrat Lalu concepute de arhitectul Ion Fonescu, cele ale generalului Eracle Arion, alături de unele mai modeste ale unor persoane mai puţin importante.
Casa Macca este construită de unul dintre arhitecţii reprezentativi ai perioadei - Ioan D. Berindey, nepot al Elenei Macca, soţia colonelului. Autorizaţia de construire este eliberată în 2 august 1891, moment în care sunt depuse, probabil, la Primărie, planurile.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
"Din păcate, planurile, în forma lor iniţială, nu au fost găsite în Arhivele Naţionale, fiind identificate doar cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire şi autorizaţia efectivă. Sunt câteva controverse legate de momentul construirii, dar cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire din 1891 precizează că se va realiza o casă cu grajduri, şopron şi anexele necesare, precizându-se că ea trebuie să fie retrasă faţă de aliniamentul străzii cu circa opt metri. Deci este foarte probabil ca acesta să fie momentul în care se construieşte casa", precizează Petru Mortu.
În curtea pietruită, rezemate de gard sau împrăştiate peste tot stau numeroase artefacte, pietre cu inscripţii greceşti sau romane.
"Aparţin Institutului de Arheologie", spune Petru Mortu. El relatează că, în 1932, Nicolae Iorga propune mutarea Muzeului Naţional de Antichităţi în acest sediu, unde va şi funcţiona o perioadă, fiind transferate de la Universitate o serie de piese. Colecţiile au fost completate cu alte artefacte descoperite în diverse campanii de cercetare, precum şi cu o serie de donaţii ale unor colecţionari. "Muzeul Naţional de Antichităţi porneşte de la un impresionant fond realizat din donaţii ale unor erudiţi, care-şi pun averea la dispoziţia statului şi a comunităţii", precizează specialistul.
După 1949, statutul juridic al imobilului se schimbă, ajungând în administrarea Academiei Populare Române. În 1956 se înfiinţează Institutul de Arheologie, care după 1990 va primi în titulatură şi numele lui Vasile Pârvan, personalitate remarcabilă a domeniului.
Arhitectul consideră că Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" are o contribuţie importantă în gestionarea, întreţinerea şi dezvoltarea acestei colecţii unice de piese arheologice. "În general, este vorba de piese funerare sau părţi ale unor construcţii religioase, descoperite cu ocazia unor cercetărilor arheologice de la Histria, Murighiol, Argamum, Adamclisi sau din alte zone ale ţării", adaugă Petre Mortu.
Scara exterioară de serviciu este acum puternic degradată, iar unele piese care o decorau au dispărut.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În 1911, imobilul este adus la cerinţele epocii în materie de confort, fiind dotat cu lift, sisteme de încălzire şi ventilaţie. Potrivit lui Petru Mortu, introducerea liftului a impus realizarea la etaj a unei sere care s-a dovedit a fi o piesă arhitecturală deosebit de spectaculoasă.
Datele tehnice ale liftului sunt menţionate într-un document al distribuitorului - Fabrica pentru construcţiuni de fer I. Haug, precizându-se că era acţionat de curent, avea "iuţeala" de 20 m pe minut şi putea transporta două persoane sau 300 kg.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
"Liftul, din păcate, a dispărut, dar tot acesta este momentul în care se investeşte în introducerea unei centrale termice pe cărbuni şi o centrală de ventilaţie. Aceste facilităţi au fost realizate şi recepţionate, dar doamna Elena Macca n-a mai beneficiat de ele. Ulterior Ministerul Instrucţiunii Publice a transformat centrala într-una pe păcură şi a dispus construirea unor sobe, astfel încât încălzirea spaţiilor să fie asigurată doar în intervalul în care funcţionarii statului îşi desfăşurau activitatea", a povestit Petru Mortu.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În opinia sa, lipsa unor investiţii consistente venite din partea Ministerului Instrucţiunii Publice, cel care devine proprietarul casei după moartea Elenei Macca, a constituit un avantaj întrucât s-a permis păstrarea structurii iniţiale a clădirii.
"Bineînţeles, s-au mai făcut schimbări de finisaje, parchetul a fost înlocuit - cel original păstrându-se doar în actuala bibliotecă - şi au fost recompartimentate anumite zone în funcţie de diverse cerinţe specifice instituţiei care o folosea. (...) Nerealizarea unor acţiuni de consolidare, de restaurare a constituit, de fapt, un noroc. Pentru că, iată, casa, aşa cum o vedem acum, păstrează forma de la începutul secolului al XX-lea. Ceea ce este un lucru absolut extraordinar - aceasta păstrează finisajele, detaliile specific perioadei, lucru pe care îl întâlnim la foarte puţine case. Un câştig, dar, bineînţeles, că un veac de existenţă aduce şi probleme", consideră arhitectul.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
El spune că nu sunt probleme structurale foarte serioase, neajunsurile fiind cauzate în principal de lipsa întreţinerii curente, de-a lungul unei perioade mari de timp.
Păşim în holul de acces în casă, care a suferit puţine modificări - au fost adăugate doar nişte grilaje care protejează uşile de acces către încăperile vecine. De aici intrăm în holul central, reprezentativ epocii în care a fost construită Casa Macca.
"Întreaga construcţie urmăreşte un tipar destul de uzitat în epocă, acela al unui spaţiu central care era zona cea mai reprezentativă a casei cu deschidere către camerele importante", arată Petru Mortu.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Arhitectul descrie sufrageria, aşa cum arăta ea imediat după moartea Elenei Macca, cu picturi murale, o masă rotundă de tip "gigogne", scaune din pluş vişiniu şi bufete din stejar cu marmură.
"Spre stradă, unde acum funcţionează biblioteca, era sala mare a casei unde putea fi văzută o masă mare, marchetată, canapele, scaune, un colţar, un pian, 'trei oglinzi poleite'. În actualul cabinet al directorului se afla biroul colonelului, care avea o bibliotecă, o masă, un birou de stejar, 'un fotel de birou' şi şase scaune. Între odăile descrise se află şi odaia turcească - actualul cabinet numismatic - unde se găsea o masă Ludovic al XVI-lea marchetată cu palisandru, o masă 'gigogne' japoneză, vase şi mai multe tablouri", explică arhitectul.
Accesul în fiecare dintre aceste încăperi se făcea din holul central denumit Salonul mare. Aici, cei care treceau pragul Casei Macca se puteau aşeza pe una dintre cele două canapele, pe fotolii sau pe scaune, admirând spaţiul central decorat cu picturi murale, candelabre de bronz, statuete de marmură, tablouri şi goblenuri.
Potrivit lui Petru Mortu, proiectul de restaurare a clădirii îşi propune amenajarea unor săli de conferinţe, a unor spaţii expoziţionale şi ateliere. În proiect figurează şi restaurarea corpului secundar unde au funcţionat grajdurile familiei Macca, apoi garajele Muzeului Naţional de Antichităţi, în prezent folosit pentru birouri sau spaţii de depozitare.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Şi la nivelul etajului corpului principal vor fi operate schimbări ale funcţionalităţii spaţiilor, iar la mansardă va fi organizată o zonă de expoziţii temporare.
"Nivelul subsolului va fi pus şi el în circuitul public şi, totodată, se doreşte o extindere spre partea de vest a parcelei, acolo unde se intenţionează amenajarea unui Lapidarium, toate aceste obiecte de arhitectură antică, prezente acum în curte, urmând a fi astfel protejate şi expuse într-un mod interesant şi educativ", adaugă arhitectul.
Petru Mortu a precizat că începerea lucrărilor depinde de obţinerea finanţării, fiind necesare aproximativ 5,6 milioane de euro.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
"Toate elementele - fier forjat, pictură elemente de lemn, vitralii, marmură, sobe - necesită o atenţie deosebită şi specialişti extrem de calificaţi", a indicat el. Proiectul a fost autorizat şi urmează să fie găsite fondurile necesare. "Casa ar putea fi vizitată în cel mai fericit caz în patru ani dacă suntem optimişti", a încheiat arhitectul. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ziua Culturii Naționale/ Emisiunea filatelică 'Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu' de miercuri în magazinele Romfilatelia
O emisiune filatelică dedicată aniversării a 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu va fi introdusă în circulație de Romfilatelia, miercuri, de Ziua Culturii Naționale. Emisiunea va fi disponibilă în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online.
Constanța: Angajații muzeelor și ai bibliotecii județene, în grevă japoneză de Ziua Culturii Naționale
Angajații de la muzee din municipiul Constanța, precum și cei ai bibliotecii județene, membri de sindicat, vor organiza, pe 15 ianuarie - Ziua Culturii Naționale, o grevă japoneză prin purtarea de banderole albe, ca semn de protest față de 'măsurile de sărăcire a angajaților din domeniul Cultură' luate de guvernanți. Sindicatul 'Ovidius' al Luc
Ziua Culturii Naționale/ Trei expoziții noi și o proiecție de film românesc, la Muzeul Țăranului
Trei expoziții noi și o proiecție de film românesc se numără printre evenimentele organizate, miercuri, de Muzeul Național al Țăranului Român, între orele 10,00 și 18,00, cu prilejul Zilei Culturii Naționale. La o săptămână după ce se curăță apele, pe 15 ianuarie, de la ora 16,00, la Muzeul Național al Țăranului Rom&aci
Buzău: Muzeul Județean își prezintă descoperirile arheologice recente de Ziua Culturii Naționale
Muzeul Județean Buzău va organiza cu ocazia Zilei Culturii Naționale vernisajul expoziției 'Descoperiri arheologice recente de pe teritoriul județului Buzău', proiect expozițional unic, ce are ca principal scop valorificarea muzeală a patrimoniului de interes arheologic descoperit ca urmare a activității de cercetare. Cu prilejul Zilei
Ziua Culturii Naționale/ Performance de poezie la Teatrul Odeon
Performance-ul de poezie 'Puseu de iubire' cu Simona Popescu va fi prezentat la Teatrul Odeon, miercuri, de Ziua Culturii Naționale, când se împlinesc 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Potrivit unui comunicat al Teatrului Odeon transmis, luni, AGERPRES, în cadrul evenimentului vor putea fi ascultate v
Iași: Artiștii Teatrului Național Chișinău revin pe scena ieșeană cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române
Artiștii de la Teatrul Național din Chișinău revin la Iași, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, pentru a transpune pe scena Teatrului Național 'Vasile Alecsandri' două spectacole excepționale. Teatrul Național Iași a anunțat, luni, că va marca împlinirea a 166 de ani de la Unirea Principatelor Române cu un no
Ziua Culturii Naționale/ Manifestări organizate de Academia Română
Mai multe manifestări dedicate Zilei Culturii Naționale, precum și împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu vor fi organizate, miercuri, de Academia Română. Evenimentele au ca parteneri Ministerul Culturii, Academia de Științe a Moldovei, Muzeul Național al Literaturii Române, Institutul de Istorie și Te
Turneul 'Argentinissimo, rădăcini', cu Analia Selis, din 2 februarie, în peste 15 orașe din România
Turneul 'Argentinissimo, rădăcini', un eveniment conceput în jurul tango-ului și folclorului latino-american, va fi prezentat de Analia Selis în perioada 2 februarie - 8 martie. Potrivit unui comunicat transmis, luni, AGERPRES, programul turneului cuprinde orașele București, Oradea, Bistrița, Sfântu Gheorghe, Craiova,
Ziua Culturii Naționale/Expoziții, dezbateri, serate, dialog cu cititorii - în perioada 15 - 19 ianuarie, la Muzeul Literaturii
O serie de expoziții, dezbateri, serate, dialoguri cu cititorii, spectacole de teatru și ateliere de educație muzeală, de scenografie, de benzi desenate și de educație alternativă prin artă performativă vor fi organizate, de miercuri, până duminică, de Muzeul Național al Literaturii Române, cu ocazia Zilei Culturii Naționale. Manif
Spectacolul 'În largul mării', cu Șerban Pavlu în distribuție, prima premieră din 2025 la TNB
Piesa 'În largul mării', de Slawomir Mrozek, în regia lui Felix Alexa și cu actorul Șerban Pavlu în distribuție, este prima premieră din 2025 la Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București (TNB), spectacolul urmând să aibă mai multe reprezentații în această lună pe scena Sălii Pictura. Primele reprezentații vor
UZPR protestează față de agresarea jurnaliștilor aflați în exercitarea profesiei
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România protestează față de agresarea colegilor jurnaliști care au fost supuși unor acte de violență. ''UZPR reamintește opiniei publice că, în ultima perioadă, s-au întețit atacurile asupra presei, care au venit din mai multe direcții, inclusiv din partea unor politicieni extremi
Liviu Jicman - vizită în SUA; va prezenta viziunea despre relațiile culturale dintre Europa și America de Nord
Președintele Institutului Cultural Român și EUNIC - European Union National Institutes for Culture, Liviu Jicman, se află în Statele Unite, în perioada 10-17 ianuarie, pentru o serie de întâlniri la New York și Washington cu lideri ai sectorului cultural, ai administrației americane și ai tehnologiei. Potrivit Ser
Proclamarea generală a noilor sfinți români - pe 4 februarie, la Catedrala Patriarhală
Ceremonia de proclamare publică a canonizării noilor sfinți români va avea loc pe 4 februarie, la Catedrala Patriarhală, și va coincide cu aniversarea propriu-zisă a 100 de ani de la adoptarea deciziei Sfântului Sinod de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie. Potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Rom&a
Spectacolele Operei Naționale din Timișoara au fost vizionate în 2024 de peste 50.000 de spectatori, în țară și străinătate
Spectacolele Operei Naționale Române din Timișoara (ONRT) au fost văzute în anul 2024 de peste 50.000 de spectatori, care au trăit alături de artiști farmecul muzicii atât pe scena Operei, cât și pe marile scene din țară și din străinătate. Anul 2024 a fost un adevărat festin cultural, cu 81 de reprezentații care au pus
Ziua Culturii Naționale: Filmul 'Cufărul lui Eminescu' - prezentat la Academia de Științe a Moldovei
Filmul documentar 'Cufărul lui Eminescu' în regia lui Cristian Radu Nema va fi prezentat, pe 15 ianuarie, într-o proiecție de gală la Academia de Științe a Moldovei după ședința festivă consacrată Zilei Culturii Naționale și marcării a 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Potrivit unui comunicat transmis vineri AGE