Bihor: Săpături arheologice la cetatea de la Almaşu Mic, posibil refugiu al voievodului Menumorut

O echipă a început luni săpăturile arheologice la o fortificaţie de pământ care nu este încă reperată oficial în Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), situată în satul Almaşu Mic din comuna Sârbi, o cetate care ar fi putut fi refugiul voievodului Menumorut când cetatea Biharia a fost atacată de năvălitorii unguri.
Săpăturile au fost organizate de arheologul specialist lect. univ. dr. Florin Sfrengeu, directorul Departamentului de Istorie al Universităţii Oradea. Timp de o săptămână, 10 studenţi îşi vor face practica pe acest şantier arheologic-şcoală, sub coordonarea universitarilor Florin Sfrengeu şi Laura Ardelean, supervizaţi de profesorul universitar Sever Dumitraşcu.
Pentru început, arheologii au trasat o secţiune care cuprinde şanţul şi valul de pământ, după care vor deschide casete în interiorul fortificaţiei, estimată la o suprafaţă de circa un hectar şi jumătate.
Profesorul Sfrengeu a precizat că săpăturile de la Almaşu Mic sunt făcute pentru a se putea da un diagnostic. Cetatea de pământ este, probabil, o fortificaţie medievală timpurie, care are un şanţ şi un val de apărare, posibil şi o palisadă.
"Acum noi facem o secţiune prin şanţ şi val ca să verificăm profilul şi de când datează, pe baza materialului arheologic. Este probabil o fortificaţie de refugiu sau de apărare, nu ştim exact. Vom şti la finalul cercetării", a precizat, pentru AGERPRES, Florin Sfrengeu.
Cetatea misterioasă, pentru că nu apare în niciun document de epocă, dar nici mai târziu, a fost semnalată în urmă cu opt ani de istoricul Nicolae Nistoroiu, pe atunci doctorand în Istorie la Universitatea din Oradea.
În anul 2017, la cetatea de pământ din Almaşu Mic s-au deplasat directorul Direcţiei pentru Cultură Bihor, Lucian Silaghi şi specialistul arheolog Marinel Roşu, aceştia fiind însoţiţi de cel care a descoperit cetatea. Ei au găsit cioburi la suprafaţa solului şi s-au convins că, într-adevăr, acolo există material ceramic.
"Prin aceste săpături se intenţionează, practic, datarea fortificaţiei şi obţinerea unor date care să permită clasarea ei în repertoriul arheologic naţional. Este posibil să fie o fortificaţie din Evul Mediu timpuriu, care să fi aparţinut lui Menumorut. Dar asta e deocamdată o ipoteză. Săpăturile, probabil în scurt timp, vor confirma sau nu acest lucru", a declarat luni, pentru AGERPRES, Lucian Silaghi.
Doctorul în istorie Nicolae Nistoroiu a relatat, pentru AGERPRES, modul în care s-a ajuns la descoperirea acestei noi cetăţi.
"Când eram copil am ajuns cu prietenii pe acolo, pe la 12-13 ani. Mi s-a părut curios ce vedeam - un şanţ, un val de pământ, dar nu înţelegeam ce poate fi. Noi credeam că sunt tranşee din timpul războiului. Dar nu se fac tranşee în vârful dealului, în pădure. Am mers acolo din nou într-o duminică, în 20 iunie 2010, împreună cu un prieten din copilărie, Gelu Pantiş, şi cu tatăl lui; am urcat pe deal, am văzut şi am ajuns la concluzia că e o cetate de pământ tip 'pinten barat'. O cetate de pământ despre care nu se ştia nimic. În 4 septembrie 2010 m-am deplasat acolo cu un arheolog de la Muzeul Ţării Crişurilor, Doru Marta, care a confirmat că, într-adevăr, am dreptate, fiind vorba despre o cetate", a declarat Nicolae Nistoroiu. AGERPRES / (A - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)
Sursa foto: (c) Nicolae Nistoroiu
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Sfânta Lumină - adusă, sâmbătă seara, de la Ierusalim; tradiția inaugurată de Patriarhul Daniel continuă în Anul Centenar
Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă seara, de superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, și va fi oferită delegaților eparhiilor prezenți la Aeroportul Internațional 'Henri Coandă'. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui
Teatrul Mic: A murit actrița Julieta Szonyi
Teatrul Mic a anunțat vineri decesul actriței Julieta Szonyi, cea care a interpretat-o pe Adnana în serialul de televiziune 'Toate pânzele sus'. Julieta Szonyi s-a născut pe 13 mai 1949, la Timișoara. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'Ion Luca Caragiale' la București și a interpretat numeroa
Mitropolitul Irineu al Olteniei: Mântuitorul, Înviind din morți, ne-a dat bucuria nesfârșită a iubirii Lui
IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, subliniază, în scrisoarea pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului, că Mântuitorul Hristos, Înviind din morți, a dat credincioșilor bucuria nesfârșită a iubirii Lui, dacă vor crede și vor nădăjdui în El. 'Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a Bisericii noastre, izvoru
Ziua Cărților Deschise la Muzeul Cărții și Exilului Românesc
Muzeul Cărții și Exilului Românesc organizează miercuri, 23 aprilie, evenimentul Ziua Cărților Deschise, ce își propune să marcheze Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor. Potrivit unui comunicat de presă al muzeului transmis vineri AGERPRES, seria de manifestări culturale cuprinde două secțiuni dedicate lecturii, creației și valori
Dâmbovița: Calea Luminii - 2.026 de candele aprinse în centrul Târgoviștei în Joia Mare
Evenimentul Calea Luminii a avut loc, joi seara, în centrul municipiului Târgoviște, unde 2.026 de candele au fost aprinse de la Catedrala Mitropolitană până în Piața Mihai Viteazul și pe Bulevardul 'Regele Carol I'. Acest eveniment este unic în țară și are loc în fiecare an la Târgoviște, &ici
REPORTAJ/Mureș: Două volume din 'Cântece dumnezeiești' de Balassi Bálint, păstrate în lume; unul e la Biblioteca Teleki
Unul din cele două volume care s-au păstrat în lume din 'Istenes énekek' (Cântece dumnezeiești) de Balassi Bálint, tipărit în 1632, la Viena, se află în colecția de cărți rare la Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureș, aceasta fiind prezentată publicului cu ocazia Zilei Poeziei Maghiare.
Episcopul Mihai Frățilă: Paștele - prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie un privilegiu al credinței
Paștele reprezintă un fericit prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie și pentru noi un privilegiu al credinței, afirmă PS Mihai Frățilă, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice 'Sfântul Vasile cel Mare' de București, în Scrisoarea Pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului - 2025. '&Icir
Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' - în patru orașe din România, în perioada 24 - 27 aprilie
Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' va ajunge, în perioada 24 - 27 aprilie, în patru orașe din România. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, caravana va prezenta spectatorilor o expoziție cu obiecte din universul cinematografic al filmului și al perioadei (autori scenografii Iulia și Vi
Galați: Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii - săvârșită, în Joia Mare, la Catedrala Arhiepiscopală
Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii, un obicei păstrat cu sfințenie an de an, amintind de fapta Mântuitorului Iisus Hristos care a spălat picioarele apostolilor, a fost săvârșită în Joia Mare la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos. Ca în fiecare an, în Joia cea
Hunedoara: Credincioșii sunt așteptați la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', de la Lupeni spre Straja
Credincioșii creștini sunt așteptați vineri, 18 aprilie, la biserica ortodoxă din centrul municipiului Lupeni la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', în care participanții străbat un traseu de peste 10 kilometri, până în stațiunea Straja, în semn de prețuire față de jertfa lui Isus Hristos din Vinerea Mare. M
Patriarhie - s-a sfințit Marele Mir; PF Daniel: Acest mir reprezintă o credință puternică
Patriarhul Daniel a săvârșit în Joia Mare, la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sfințirea Marelui Mir, unul dintre evenimentele de seamă ale Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române.
CNA: 12 eliminări de materiale cu conținut ilegal de pe platformele TikTok și Facebook
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis, în perioada 12 - 17 aprilie, 12 ordine de eliminare a unor materiale cu conținut ilegal în mediul online publicate pe platformele TikTok (7), Facebook (3), X (2). 'Deciziile CNA urmăresc eliminarea conținutului ilegal raportat, inclusiv redistribuirile și replicările conținutu
REPORTAJ/Neamț: Casa Memorială 'Calistrat Hogaș', locul de unde chipul scriitorul încă scrutează munții Neamțului
În inima municipiului Piatra-Neamț, pe strada care îi poartă numele și la câțiva pași de liceul care îi cinstește memoria, un chip cioplit în piatră încă mai scrutează munții din fața cerdacului casei, așa cum o făcea în urmă cu aproape 150 ani.
Scrisoarea Pastorală a episcopului de Cluj-Gherla, Claudiu
Onoratului cler împreună slujitor, cuvioșilor călugări și călugărițe, dragilor credincioși greco-catolici și tuturor creștinilor iubitori de Dumnezeu. Har, pace și binecuvântare de la Domnul nostru Isus Cristos! Iubiți credincioși, Am străbătut timpul Postului Mare pregătindu-ne prin rugăciu
Scrisoarea Pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului a Cardinalui Lucian
Scrisoare Pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului 2025 Cardinal LUCIAN prin harul și mila Bunului Dumnezeu, Arhiepiscop și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, în deplină comuniune de credință cu Sfântul Scaun Apos