ZIUA IEI/ Vrancea: Marama, piesa centrală a ediției din acest an a Zilelor Portului Popular Vrâncean
În Vrancea, veșnicia nu stă doar în cămașa tradițională, ci și în finețea maramei, piesa cuprinsă între sacru și meșteșug, între ritual și frumusețe pură.
Cea de-a cincea ediție a evenimentului Zilele Portului Popular Vrâncean, care se deschide sâmbătă, aduce în prim-plan tocmai acest element delicat al portului femeiesc, marama, văzută nu doar ca accesoriu vestimentar, ci ca simbol profund al feminității, demnității și apartenenței culturale.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Evenimentul găzduit de Muzeul Vrancei este mai mult decât o simplă expoziție: este un manifest pentru păstrarea autenticității. Iar în Vrancea, autenticitatea începe cu a spune lucrurilor pe nume.
''Noi sărbătorim cămașa tradițională la Focșani, precum și costumul popular. Nu promovăm termenul 'ie', pentru că 'ia' nu este specifică zonei noastre. În Vrancea se poartă cămașa tradițională, nu 'ia', denumire folosită în alte regiuni, precum sudul Ardealului, Făgăraș, Sibiu sau nordul Munteniei. La noi, în Vrancea, se spune 'cămașă', dar în alte zone i se spune și 'ciupag', 'cămeșă', 'chimeșă' sau 'spătoi''', explică etnograful Nelu Dumitrescu.
Dincolo de cămașă însă, evenimentul de anul acesta se lasă învăluit de simbolul maramei - piesă delicată, dar esențială, păstrată cu sfințenie în lada de zestre, transmisă din generație în generație.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
''În fiecare an, în cadrul evenimentului, punem accentul pe un alt element din structura portului popular. Am început cu cămașa, pentru că este primul obiect care îmbracă trupul. În al doilea an am prezentat brâul, apoi cătrința, iar anul acesta tema centrală este marama - piesă regăsită adesea în lada de zestre. Nu cred că este un nume strict românesc, pare a avea influențe balcanice, sudice, poate chiar turcești. La Muzeul de Etnografie din Zagreb am văzut chiar o cameră întreagă dedicată maramei. În România, i se spune 'ștergar de cap'. În Bucovina, la Rădăuți, se folosește și expresia 'mâniștergură'. În partea Câmpulungului i se spune 'zăbrenic', iar în Ardeal apare și denumirea de 'vălitoare'. Dar obiectul rămâne același'', susține Nelu Dumitrescu.
Folosirea maramei are un întreg cod social și simbolic. Ea marchează trecerea de la fată la femeie, de la libertatea neîngrădită la demnitatea unei vieți trăite în interiorul comunității.
''Ștergarul de cap este un obiect vestimentar cu funcție practică și simbolică, folosit pentru a acoperi capul femeii căsătorite. În Vrancea, fetele nu aveau voie să-și acopere părul. Doar în caz de furtună sau iarna, când mergeau la joc sau la muncă, își puneau un șal pe cap, pe care îl dădeau jos când ajungeau. De obicei, fetele aveau părul împodobit cu flori sau alte podoabe'', spune Dumitrescu.
Iar procesul de transformare avea propriile ritualuri, propriile emoții, propriile detalii.
''Cea mai veche formă de acoperământ era 'cârpa', un fel de bonetă fixată pe vârful capului. Din păcate, nu mai știm exact cum se confecționa această piesă, pentru că multe femei vârstnice au fost îngropate purtând-o, iar muzeele nu mai dețin astfel de exemplare. Peste cârpă se punea apoi ștergarul, care era cusut și împodobit, în funcție de zonă și de statutul purtătoarei. Niciodată o femeie măritată nu ieșea cu capul descoperit. Acoperirea capului era un simbol clar al statutului marital. Pe vremuri, după portul femeii, bunicile mele puteau spune de unde era și ce statut social avea. Era greu să treci drept altcineva - hainele transmiteau informații. Tinerii nu se apropiau la întâmplare, nu făceau propuneri femeilor măritate. Îmbrăcămintea era o carte de vizită'', precizează etnograful.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Ulterior, cârpa, care era un acoperământ de cap voluminos și, foarte probabil, incomod, a fost înlocuită treptat de durmeaua.
''Durmeaua era un triunghi de pânză decorat cu dantelă sau chiar cu mărgeluțe. Se fixa cu ajutorul unor ace sau agrafe, de către nașă, în ziua nunții. De altfel, ritualul gătitului miresei era unul esențial. Tot nașa se ocupa și de 'dezvelitul miresei' a doua zi dimineața, moment în care mireasa primea și o nouă coafură. Era un moment solemn, însoțit uneori și de strigături rituale, precum 'uiuiu, îmi pari ghini, că ești babî ca șî mini', care marcau simbolic trecerea fetei în rândul femeilor măritate, al femeilor, chiar dacă mireasa avea doar 16, 17 sau 20 de ani'', istorisește Nelu Dumitrescu.
Marama spune povești. Din materiale, din texturi, din locuri și obiceiuri. Unora li se spunea ''ștergare de Brețcu'', după locul de unde erau cumpărate, sau ''melezuri''. Ulterior, au început să fie țesute în casă de femeile vrâncence, cu trudă și mândrie.
''Femeile, mai ales cele care aveau dare de mână, preotese, soțiile notarilor, femei din familii înstărite, purtau ștergare cumpărate, așa numitele 'ștergare de Brețcu'. Totuși, în Vrancea se țeseau și local. Din mărturiile bunicilor și străbunicilor, am aflat că, la început, unele dintre ele erau făcute din păr, adică din firul de lână subțire obținut prin pieptănare, iar mai apoi s-au folosit și alte materiale, precum bumbacul, inul și cânepa. Când a apărut borangicul în Vrancea, adică mătasea naturală, s-a început urzirea pe bumbac foarte fin, iar bătaia se făcea cu borangic. Ulterior, femeile din Vrancea au început să țese complet din borangic, atât urzeala, cât și bătaia. Putem distinge astăzi între piesele țesute în Vrancea și cele cumpărate, după model și tehnică. Cele mai vechi sunt cele cu urzeală și bătaie din bumbac, iar cele mai recente sunt cele din borangic în întregime. De asemenea, se poate observa diferența și în grosime - cele cumpărate sunt mai fine, mai subțiri, aproape transparente. Și țărăncile, însă, aveau piese frumoase, realizate acasă. Unele femei luau modele din cele cumpărate și le adaptau. Așa au apărut și modelele 'șofrănite' - țesături în nuanțe galbene, inspirate dintr-o modă locală. În concluzie, deși unele materiale și tehnici veneau din alte părți, femeile din Vrancea au adaptat și au creat propriul stil, țesând cu migală și dând naștere unor piese unice, influențate de modă, statut social și resursele fiecărei familii'', spune expertul.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Și dacă în Vrancea Arhaică femeile purtau cârpa, pe Valea Râmnicului, care, în trecut, a fost parte din fostul județ Râmnicu Sărat, femeile aveau un mod diferit de împodobire a capului. Iar această 'carte de vizită' avea variații regionale fascinante.
''Așa cum în Vrancea Arhaică se purta cârpa sau, mai târziu, durmeaua, în zona Văii Râmnicului exista un fes, peste care se punea ștergarul tradițional. De fapt, piesa numită 'fes' este, în esență, o tocă. Acest element vestimentar demonstrează diversitatea și specificitatea regională în cadrul portului popular românesc'', susține Nelu Dumitrescu.
Peste 80 de marame, toate aparținând colecției Muzeului Vrancei, vor putea fi apreciate de public în cadrul evenimentului din acest an.
''În expoziția de anul acesta, vor fi expuse un număr semnificativ de piese. Doar în ceea ce privește ștergarele de cap, vor fi prezentate aproximativ 87 de exemplare, toate aparținând colecției muzeului. De asemenea, vor fi îmbrăcate în costume tradiționale aproximativ 28 de manechine de femei și opt de bărbați. Poate că moda e trecătoare, dar portul popular rămâne valoros tocmai pentru că înseamnă identitate. Și chiar dacă uneori moda s-a schimbat, cămașa tradițională românească a devenit un simbol internațional. Este una dintre cele mai frumoase piese de port, care nu și-a pierdut niciodată farmecul, indiferent de epocă. Nu s-a demodat niciodată și este purtată în continuare cu mândrie. Mari creatori de modă s-au inspirat din ea și au inclus-o în colecțiile lor. De aici vine și ideea că 'veșnicia s-a născut la sat' - o expresie care nu este doar poetică, ci și profund adevărată'', este de părere Alina Ulmeanu, șefa secție de etnografie a Muzeului Vrancei.
Evenimentul este, potrivit directorului Muzeului Vrancei, Valentin Muscă, ''o manifestare dedicată viitorului''.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
''Zilele Portului Popular Vrâncean nu sunt o manifestare dedicată trecutului, ci una dedicată viitorului. Însă, pentru a putea construi un viitor frumos, trebuie mai întâi să ne cunoaștem trecutul. În cadrul acestui eveniment, sunt expuse cele mai valoroase și interesante cămăși și costume populare, într-un spațiu expozițional generos, amenajat în foaierul Muzeului Vrancei. Timp de șapte zile, iubitorii de frumos vor putea descoperi, cu propriii ochi, cele mai valoroase creații de port popular nu doar din zona folclorică Vrancea, ci și din zona Râmnicului'', completează Valentin Muscă.
Expoziția este deschisă zilnic, timp de o săptămână, între orele 11:00 și 19:00, oferind vizitatorilor o ocazie rară de a explora simbolurile identitare ale satului românesc, prin piesele care au traversat generații și care vorbesc despre identitate, feminitate și apartenență. AGERPRES/(A - redactor: Dana Lepădatu, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Mureș: Liga Femeilor Creștin-Ortodoxe a sărbătorit organizația din Reghin la 30 de ani de activitate (GALERIE FOTO)
Liga Femeilor Creștin-Ortodoxe (LFCO), o asociație non-guvernamentală și non-profit având ca scop promovarea valorilor creștine, cultura și implicarea socială a femeilor, a sărbătorit, vineri, la Reghin, 30 de ani de la înființarea asociației locale. ''Liga Femeilor Creștini Ortodoxe sărbătorește 30 de ani de activitate, activit
Sibiu: Spectacolul ''Electra'' de Mihai Mănuțiu, succes la festivalul internațional de teatru din Antalya (Turcia)
Actorii Teatrului Național ''Radu Stanca'' (TNR) din Sibiu au prezentat miercuri și joi, spectacolul ''Electra'' în regia lui Mihai Mănuțiu, la International Antalya Theater Festival, reprezentațiile fiind apreciate de publicul din Turcia, informează un comunicat de presă remis AGERPRES. Turneul internațio
''Giurgiu Superangular - fotografie de epocă și tehnică fotografică'' - expoziție realizată cu sprijinul AGERPRES (GALERIE FOTO)
Fotografii de epocă din Giurgiu, realizate de Carol Pop de Szathmary, cu distrugerile provocate în oraș în timpul Primului Război Mondial, soldați germani din cel de-Al Doilea Război Mondial, altele reprezentând formația de muzică a localității de acum o sută de ani, fotografii din perioada comunistă, dar și contemporane din colecția Agenției Națion
Hunedoara: Cavalerul de pe Castelul Corvinilor a fost restaurat și va fi urcat, la locul său, pe Turnul Buzdugan
Cavalerul în armură care îl înfățișează pe Iancu de Hunedoara a fost restaurat și va fi remontat, duminică, pe Turnul Buzdugan al Castelului Corvinilor din Hunedoara, însă până atunci vizitatorii pot vedea statuia expusă, vineri și sâmbătă, în curtea exterioară a monumentului istoric. Cavalerul a fost
Arhivele Naționale: Documente de patrimoniu, mobilier de început de secol XX și o expoziție dedicată lui Brâncuși - în Noaptea Muzeelor
Documente de patrimoniu, mobilier de început de secol XX și o expoziție dedicată lui Constantin Brâncuși sunt ofertele Arhivelor Naționale ale României pentru ediția din acest an a evenimentului ''Noaptea Muzeelor''. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES vineri, Arhivele Naționale ale României î
Noaptea Muzeelor 2026 la Antipa - vizitare gratuită, activități nocturne și o coadă care spune povești
Muzeul Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' participă și anul acesta la Noaptea Muzeelor, invitând publicul să descopere gratuit expoziția permanentă și să ia parte la o serie de activități speciale dedicate naturii, cercetării și vieții care prinde contur după lăsarea întunericului. Programul special al Nopții Muzeelor la Antipa v
Tulcea: A început concursul internațional de interpretare muzicală 'George Georgescu'
Tulcea găzduiește, începând de joi seara, concursul internațional de interpretare muzicală 'George Georgescu', evenimentul dedicat tinerilor fiind precedat de vernisajul unei expoziții care aduce în atenție personalitatea marelui dirijor român, academician, director al Orchestrei Filarmonice din București. Expoz
Cluj: Putem vorbi astăzi de o perioadă în care democrația este în pericol, afirmă istoricul Corneliu Pintilescu
Istoricul Corneliu Pintilescu, cercetător la Institutul de Istorie 'George Barițiu' din Cluj-Napoca, a declarat joi, pentru AGERPRES, că deși am trecut prin momente istorice similare care au afectat democrația, și astăzi există pericolul ca aceasta să aibă de pierdut în Europa și în România. 'Anul 1989, dar și alț
Festivalul Internațional Shakespeare Craiova 2026 - între 21- 31 mai; Drăgulescu: Vă așteptăm să vorbim despre vise
Președintele Festivalului Internațional Shakespeare Craiova 2026, Vlad Drăgulescu, a anunțat joi că ediția din acest an, desfășurată în perioada 21- 31 mai, reunește aproape 500 de evenimente, de la teatru până la arte vizuale, film, muzică, operă, dans, literatură. 'Încă de la ediția trecută, marii specialiști au catalog
PF Daniel va oficia Sfânta Liturghie, joia viitoare, la hramul Catedralei Patriarhale
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va oficia Sfânta Liturghie, pe 21 mai, la marea sărbătoare a Sfinților Împărați Constantin și Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale. Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, celebrarea hramului istoric al catedralei de pe Colina Patriarhi
Brașov: Zece documentare despre natură și întâlniri cu cineaști de renume mondial - timp de o săptămână, la Lynx Festival
Un număr de zece documentare despre natură vor fi prezentate, majoritatea în premieră națională, la Lynx Festival, care va avea loc în perioada 1-7 iunie la Brașov, au anunțat, joi, organizatorii. Timp de o săptămână, spectatorii vor putea viziona gratuit titluri premiate la nivel internațional, care au devenit importante subiecte de discuție
Cluj: Mircea Eliade va fi comemorat la UBB prin lansarea unui jurnal recuperat (21 mai)
Mircea Eliade va fi comemorat, la 40 de ani de la moartea sa, de către Universitatea 'Babeș-Bolyai' (UBB) din Cluj-Napoca, în 21 mai, prin organizarea unui eveniment care va include și lansarea unui jurnal al său care a fost recuperat. 'Presa Universitară Clujeană a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), împreună cu Asociația
Dolj: La Craiova se deschide vineri Salonul Național de Minerale, Fosile și Geme, ediția a XIX-a
Muzeul Olteniei Craiova, prin Secția de Științele Naturii, organizează în perioada 15-17 mai, pe Esplanada Teatrului Național 'Marin Sorescu', din Craiova, cea de-a XIX-a ediție a Salonului Național de Minerale, Fosile și Geme. Deschiderea oficială a salonului va avea loc vineri, 15 mai, ora 12:00, evenimentul având loc cu sprijinul Consili
Arad: Lucrările la Cetatea Ineului, suspendate un an din lipsa finanțării, sunt reluate și urmează să se finalizeze în toamnă
Lucrările de restaurare a Cetății Ineului, care au fost suspendate timp de un an din cauza lipsei finanțării, vor fi reluate peste câteva zile, după ce banii necesari au fost primiți de la Guvern, finisajele care mai sunt de făcut urmând să fie terminate în toamnă, când obiectivul turistic își va deschide porțile pentru vizitatori.
Bihor: Oradea aniversează 130 de ani de la inaugurarea primului muzeu în județ
Muzeul Țării Crișurilor din Oradea va vernisa, în 18 mai, expoziția 'Moștenire și destin', eveniment care marchează împlinirea a 130 de ani de la inaugurarea primului muzeu în spațiul bihorean. Vernisajul va avea loc luni cu prilejul Zilei Internaționale a Muzeelor, de la ora 13:00, în expoziția permanentă de is