ZIUA IEI/ Vrancea: Marama, piesa centrală a ediției din acest an a Zilelor Portului Popular Vrâncean
În Vrancea, veșnicia nu stă doar în cămașa tradițională, ci și în finețea maramei, piesa cuprinsă între sacru și meșteșug, între ritual și frumusețe pură.
Cea de-a cincea ediție a evenimentului Zilele Portului Popular Vrâncean, care se deschide sâmbătă, aduce în prim-plan tocmai acest element delicat al portului femeiesc, marama, văzută nu doar ca accesoriu vestimentar, ci ca simbol profund al feminității, demnității și apartenenței culturale.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Evenimentul găzduit de Muzeul Vrancei este mai mult decât o simplă expoziție: este un manifest pentru păstrarea autenticității. Iar în Vrancea, autenticitatea începe cu a spune lucrurilor pe nume.
''Noi sărbătorim cămașa tradițională la Focșani, precum și costumul popular. Nu promovăm termenul 'ie', pentru că 'ia' nu este specifică zonei noastre. În Vrancea se poartă cămașa tradițională, nu 'ia', denumire folosită în alte regiuni, precum sudul Ardealului, Făgăraș, Sibiu sau nordul Munteniei. La noi, în Vrancea, se spune 'cămașă', dar în alte zone i se spune și 'ciupag', 'cămeșă', 'chimeșă' sau 'spătoi''', explică etnograful Nelu Dumitrescu.
Dincolo de cămașă însă, evenimentul de anul acesta se lasă învăluit de simbolul maramei - piesă delicată, dar esențială, păstrată cu sfințenie în lada de zestre, transmisă din generație în generație.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
''În fiecare an, în cadrul evenimentului, punem accentul pe un alt element din structura portului popular. Am început cu cămașa, pentru că este primul obiect care îmbracă trupul. În al doilea an am prezentat brâul, apoi cătrința, iar anul acesta tema centrală este marama - piesă regăsită adesea în lada de zestre. Nu cred că este un nume strict românesc, pare a avea influențe balcanice, sudice, poate chiar turcești. La Muzeul de Etnografie din Zagreb am văzut chiar o cameră întreagă dedicată maramei. În România, i se spune 'ștergar de cap'. În Bucovina, la Rădăuți, se folosește și expresia 'mâniștergură'. În partea Câmpulungului i se spune 'zăbrenic', iar în Ardeal apare și denumirea de 'vălitoare'. Dar obiectul rămâne același'', susține Nelu Dumitrescu.
Folosirea maramei are un întreg cod social și simbolic. Ea marchează trecerea de la fată la femeie, de la libertatea neîngrădită la demnitatea unei vieți trăite în interiorul comunității.
''Ștergarul de cap este un obiect vestimentar cu funcție practică și simbolică, folosit pentru a acoperi capul femeii căsătorite. În Vrancea, fetele nu aveau voie să-și acopere părul. Doar în caz de furtună sau iarna, când mergeau la joc sau la muncă, își puneau un șal pe cap, pe care îl dădeau jos când ajungeau. De obicei, fetele aveau părul împodobit cu flori sau alte podoabe'', spune Dumitrescu.
Iar procesul de transformare avea propriile ritualuri, propriile emoții, propriile detalii.
''Cea mai veche formă de acoperământ era 'cârpa', un fel de bonetă fixată pe vârful capului. Din păcate, nu mai știm exact cum se confecționa această piesă, pentru că multe femei vârstnice au fost îngropate purtând-o, iar muzeele nu mai dețin astfel de exemplare. Peste cârpă se punea apoi ștergarul, care era cusut și împodobit, în funcție de zonă și de statutul purtătoarei. Niciodată o femeie măritată nu ieșea cu capul descoperit. Acoperirea capului era un simbol clar al statutului marital. Pe vremuri, după portul femeii, bunicile mele puteau spune de unde era și ce statut social avea. Era greu să treci drept altcineva - hainele transmiteau informații. Tinerii nu se apropiau la întâmplare, nu făceau propuneri femeilor măritate. Îmbrăcămintea era o carte de vizită'', precizează etnograful.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Ulterior, cârpa, care era un acoperământ de cap voluminos și, foarte probabil, incomod, a fost înlocuită treptat de durmeaua.
''Durmeaua era un triunghi de pânză decorat cu dantelă sau chiar cu mărgeluțe. Se fixa cu ajutorul unor ace sau agrafe, de către nașă, în ziua nunții. De altfel, ritualul gătitului miresei era unul esențial. Tot nașa se ocupa și de 'dezvelitul miresei' a doua zi dimineața, moment în care mireasa primea și o nouă coafură. Era un moment solemn, însoțit uneori și de strigături rituale, precum 'uiuiu, îmi pari ghini, că ești babî ca șî mini', care marcau simbolic trecerea fetei în rândul femeilor măritate, al femeilor, chiar dacă mireasa avea doar 16, 17 sau 20 de ani'', istorisește Nelu Dumitrescu.
Marama spune povești. Din materiale, din texturi, din locuri și obiceiuri. Unora li se spunea ''ștergare de Brețcu'', după locul de unde erau cumpărate, sau ''melezuri''. Ulterior, au început să fie țesute în casă de femeile vrâncence, cu trudă și mândrie.
''Femeile, mai ales cele care aveau dare de mână, preotese, soțiile notarilor, femei din familii înstărite, purtau ștergare cumpărate, așa numitele 'ștergare de Brețcu'. Totuși, în Vrancea se țeseau și local. Din mărturiile bunicilor și străbunicilor, am aflat că, la început, unele dintre ele erau făcute din păr, adică din firul de lână subțire obținut prin pieptănare, iar mai apoi s-au folosit și alte materiale, precum bumbacul, inul și cânepa. Când a apărut borangicul în Vrancea, adică mătasea naturală, s-a început urzirea pe bumbac foarte fin, iar bătaia se făcea cu borangic. Ulterior, femeile din Vrancea au început să țese complet din borangic, atât urzeala, cât și bătaia. Putem distinge astăzi între piesele țesute în Vrancea și cele cumpărate, după model și tehnică. Cele mai vechi sunt cele cu urzeală și bătaie din bumbac, iar cele mai recente sunt cele din borangic în întregime. De asemenea, se poate observa diferența și în grosime - cele cumpărate sunt mai fine, mai subțiri, aproape transparente. Și țărăncile, însă, aveau piese frumoase, realizate acasă. Unele femei luau modele din cele cumpărate și le adaptau. Așa au apărut și modelele 'șofrănite' - țesături în nuanțe galbene, inspirate dintr-o modă locală. În concluzie, deși unele materiale și tehnici veneau din alte părți, femeile din Vrancea au adaptat și au creat propriul stil, țesând cu migală și dând naștere unor piese unice, influențate de modă, statut social și resursele fiecărei familii'', spune expertul.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
Și dacă în Vrancea Arhaică femeile purtau cârpa, pe Valea Râmnicului, care, în trecut, a fost parte din fostul județ Râmnicu Sărat, femeile aveau un mod diferit de împodobire a capului. Iar această 'carte de vizită' avea variații regionale fascinante.
''Așa cum în Vrancea Arhaică se purta cârpa sau, mai târziu, durmeaua, în zona Văii Râmnicului exista un fes, peste care se punea ștergarul tradițional. De fapt, piesa numită 'fes' este, în esență, o tocă. Acest element vestimentar demonstrează diversitatea și specificitatea regională în cadrul portului popular românesc'', susține Nelu Dumitrescu.
Peste 80 de marame, toate aparținând colecției Muzeului Vrancei, vor putea fi apreciate de public în cadrul evenimentului din acest an.
''În expoziția de anul acesta, vor fi expuse un număr semnificativ de piese. Doar în ceea ce privește ștergarele de cap, vor fi prezentate aproximativ 87 de exemplare, toate aparținând colecției muzeului. De asemenea, vor fi îmbrăcate în costume tradiționale aproximativ 28 de manechine de femei și opt de bărbați. Poate că moda e trecătoare, dar portul popular rămâne valoros tocmai pentru că înseamnă identitate. Și chiar dacă uneori moda s-a schimbat, cămașa tradițională românească a devenit un simbol internațional. Este una dintre cele mai frumoase piese de port, care nu și-a pierdut niciodată farmecul, indiferent de epocă. Nu s-a demodat niciodată și este purtată în continuare cu mândrie. Mari creatori de modă s-au inspirat din ea și au inclus-o în colecțiile lor. De aici vine și ideea că 'veșnicia s-a născut la sat' - o expresie care nu este doar poetică, ci și profund adevărată'', este de părere Alina Ulmeanu, șefa secție de etnografie a Muzeului Vrancei.
Evenimentul este, potrivit directorului Muzeului Vrancei, Valentin Muscă, ''o manifestare dedicată viitorului''.
Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES FOTO
''Zilele Portului Popular Vrâncean nu sunt o manifestare dedicată trecutului, ci una dedicată viitorului. Însă, pentru a putea construi un viitor frumos, trebuie mai întâi să ne cunoaștem trecutul. În cadrul acestui eveniment, sunt expuse cele mai valoroase și interesante cămăși și costume populare, într-un spațiu expozițional generos, amenajat în foaierul Muzeului Vrancei. Timp de șapte zile, iubitorii de frumos vor putea descoperi, cu propriii ochi, cele mai valoroase creații de port popular nu doar din zona folclorică Vrancea, ci și din zona Râmnicului'', completează Valentin Muscă.
Expoziția este deschisă zilnic, timp de o săptămână, între orele 11:00 și 19:00, oferind vizitatorilor o ocazie rară de a explora simbolurile identitare ale satului românesc, prin piesele care au traversat generații și care vorbesc despre identitate, feminitate și apartenență. AGERPRES/(A - redactor: Dana Lepădatu, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
REPORTAJ Timiș: Nigeia de măsuratul oilor de la Rudăria, prezentată la Muzeul Satului Bănățean
Muzeul Satului Bănățean (MSB) din Timișoara a organizat la sfârșitul săptămânii trecute, în curtea gospodăriei de la Chizătău din incinta sa, un eveniment cultural despre 'Nigeia și măsuratul oilor la Rudăria', fiind prezentate un film etnografic realizat de muzeograful Borco Ilin și o expoziție despre lumea satului bănățean, dar și despre i
Ziua Iei, celebrată de reprezentanțele ICR prin expoziții, proiecții și ateliere dedicate acestui simbol vestimentar
Institutul Cultural Român organizează, prin reprezentanțele sale din străinătate, o serie de evenimente dedicate Zilei Iei, marcată anual la data de 24 iunie, evocând rolul patrimoniului ca resursă pentru dezvoltare și dialog intercultural contemporan prin expoziții, proiecții, ateliere și întâlniri dedicate acestui simbol vestimentar.
Satu Mare: Evenimentul 'Cămeșa oșenească, ie vie', organizat pe 28 iunie de Primăria Negrești Oaș
Primăria orașulului Negrești Oaș organizează sâmbătă, 28 iunie, evenimentul cultural 'Cămeșa oșenească - IE VIE - Poartă trecutul spre viitor', cu scopul de a promova patrimoniul cultural, informează instituția, luni, printr-un comunicat de presă. Evenimentul se va desfășura la Muzeul în Aer Liber al Țării Oașului din oraș și va cuprinde at
Sibiu: Filarmonica anunță că nu mai are bani de salarii începând din august, dacă nu se fac concedieri
Managerul Filarmonicii de Stat din Sibiu, dirijorul Cristian Lupeș, a anunțat luni, într-o conferință de presă, că începând cu luna august nu se vor mai putea plăti în întregime salariile angajaților, dacă nu se fac concedieri. Potrivit acestuia, nu se poate aproba reorganizarea Filarmonicii, din cauza consilieril
Patriarhul Daniel, mesaj după atacul terorist din Damasc: Contrazice darul sacru al vieții
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis, luni, un mesaj de condoleanțe și compasiune Patriarhului Antiohiei și Întregului Orient, Ioan al X-lea, în urma atacului terorist petrecut în interiorul bisericii 'Sf. Proroc Ilie' din Damasc, Siria, în care afirmă acest act contrazice darul sacru al vieții. 'Am
Vaslui: Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad organizează o șezătoare tradițională cu ocazia Zilei Universale a Iei
Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad organizează pe 28 iunie, cu ocazia Zilei Universale a Iei, prima șezătoare tradițională dedicată redescoperirii meșteșugurilor și obiceiurilor strămoșești, sub genericul 'Tradiții vii'. Potrivit reprezentanților instituțiilor muzeale, activitatea marchează o sărbătoare a autenticității
ZIUA IEI/Mureș: Cămăși populare vechi, colecționate la Dulcea de meșterul Petruț Chirțeș, Tezaur Uman Viu
Meșterul popular Petruț Chirțes din comuna Ibănești, declarat Tezaur Uman Viu, a reușit, împreună cu membrii Grupului vocal Dulcea, să adune o întreagă colecție de cămăși și elemente de port popular din vechime, de pe Valea Gurghiului, care sunt păstrate la Muzeul Satului Dulcea, pe care l-au înființat într-o căsuță tradițională, salvată de la paragin
Garda Cetății Alba Carolina defilează în costume noi
Garda Cetății Alba Carolina defilează din nou, pe perioada verii, de la acest sfârșit de săptămână, prin fortificația de tip Vauban, însă în alte ținute decât în cele cu care au fost obișnuiți, din 2009 până în anul trecut, turiștii și localnicii din Alba Iulia. Dacă în ultimii 15 ani ceremonialul schimbulu
ZIUA IEI/ Adriana Bejan, ultima dantelăreasă din Timiș, care voia să ajungă pictoriță (GALERIE FOTO)
Pentru femeia satului bănățean, broditul iilor și al cămeșelor din bumbacul alb ca macul a fost dintotdeauna împletit cu dragostea, cu dorul, și, de aceea, borangicurile înnobilate cu firul auriu, alb ori negru țesut în forme de flori sau cruci, au devenit parte a zestrei transmise din generație în generație.
REPORTAJ/ Neamț: Povestea fascinantă a cămășii cu altiță, prezentată într-o nouă ediție a ''Grădinii cu ii'' (GALERIE FOTO)
Povestea fascinantă a cămășii cu altiță, cea mai frumoasă și spectaculoasă piesă a portului popular femeiesc, va fi prezentată într-o nouă ediție a ''Grădinii cu ii'', eveniment organizat de Muzeul de Etnografie Piatra-Neamț.
Sibiu/ Recomandări FITS: Conferința cu Eric-Emmanuel Schmitt, un spectacol de Milo Rau și ''Spirala vieții'' în Piața Mare
Unele dintre cele mai așteptate evenimente ale zilei de duminică, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), sunt conferința cu Eric-Emmanuel Schmitt, spectacolele ''Vizionara'' de Milo Rau și ''Grădina de sticlă'', bazat pe romanul cu același nume scris de Tatiana Țîbuleac, distins cu Premiul Uniunii Europene pent
VIDEO/Cluj: Filmul 'Pământ străin' - câștigătorul TIFF 2025
Trofeul Transilvania al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) a fost acordat filmului britanic 'Pământ străin', regizat de Mahdi Fleifel. Câștigătorii celei de-a 23-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania au fost anunțați sâmbătă seara, în cadrul Galei de închidere de la
VIDEO/Mureș: Festivalul Sighișoara Medievală - între 25 și 27 iulie
Primăria municipiului Sighișoara a anunțat, sâmbătă, organizarea celei de-a XXX-a ediții a Festivalului Sighișoara Medievală, în perioada 25 - 27 iulie, în cadrul căreia gloria și misterul Evului Mediu vor reveni pe străzile cetății prin parade solemne de domnițe și cavaleri, dansuri exuberante, muzică medievală și concerte folk. ''&I
Stagiune de vară a Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București la amfiteatrul în aer liber
O stagiune de vară a Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București va avea loc din 7 iulie până pe 8 septembrie la amfiteatrul în aer liber de pe această instituție. Potrivit unui comunicat al Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București transmis vineri, programul 'Nopți de vară' vine cu 'o ofertă culturală atră