Actrița Ioana Pavelescu și directorul de imagine Florin Mihăilescu vor primi Premiul pentru întreaga carieră, respectiv Premiul pentru întreaga activitate, la Gala Premiilor Gopo 2025, informează site-ul premiilegopo.ro.

* Ioana Pavelescu, fiica actriței Corina Constantinescu, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. A debutat în cinematografie în 1969, în 'Pantoful Cenușăresei', ultimul film regizat de Jean Georgescu. Rolul care a consacrat-o a fost însă Rusanda din filmul 'Osânda' (1976), regizat de Sergiu Nicolaescu, unde a jucat alături de Amza Pellea și Gheorghe Dinică.

'Osânda' a deschis un lung șir de colaborări ale actriței cu Sergiu Nicolaescu. În 1977, joacă în serialul tv istoric 'Războiul independenței'. Câțiva ani mai târziu, în 1982, regizorul o distribuie într-unul dintre rolurile principale din 'Întâlnirea', o dramă plasată în Delta Dunării, alături de Ovidiu-Iuliu Moldovan, Vladimir Găitan și Colea Răutu. În filmul de acțiune 'Viraj periculos' (1982), joacă un personaj negativ și îi are parteneri de ecran pe Emilia Dobrin, Ion Besoiu și Mircea Albulescu. Colaborează cu Nicolaescu și pentru drama istorică 'Mircea' (1989) și pentru producția româno-americană 'Punctul Zero' (1996).

Colaborează pentru prima dată cu Alexandru Tatos în 1978, care o distribuie în rolul principal din 'Rătăcire', alături de Dan Nuțu. Se va reîntâlni cu regizorul pe platoul de la 'Întunecare' (1986).

Filmografia Ioanei Pavelescu include filme precum 'Cumpăna' (regia - Cristiana Nicolae, 1979), 'Trandafirul galben' (regia - Doru Năstase, 1982), 'Calculatorul mărturisește' (regia - George Cornea, 1982, unde are o scenă alături de mama ei, actrița Corina Constantinescu), 'Misterele Bucureștiului' (regia - Doru Năstase, 1983), 'Totul se plătește' (regia - Mircea Moldovan, 1986) și 'Polul Sud' (regia - Radu Nicoară, 1993).

Pe scenă, Ioana Pavelescu a debutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. În 1975, s-a întors la București și s-a alăturat echipei Teatrului Mic. A jucat și pe scena Teatrului Bulandra sau pe scena Teatrului Național. În 2003, la invitația lui Dinu Săraru, a revenit pe scenă pentru a interpreta rolul principal din 'Anna Karenina' la Teatrul Mic.

Dintre cele mai recente spectacole amintim comedia 'Lettice & Lovage' de Peter Shaffer, 'Secretul doctorului Honigberger' de Mircea Eliade la Teatrul Metropolis, 'Doamna Godot' de Olga Delia Mateescu la Teatrul Dramaturgilor Români, 'Hoții de frumusețe' de Pascal Bruckner la Teatrul Evreiesc de Stat, 'Lear(a)' de William Shakespeare în regia lui Andrei Șerban la Teatrul Bulandra.

Un alt rol marcant pe scena teatrului a fost cel al Zeldei. Spectacolul 'Zelda', o adaptare a piesei 'The Last Flapper' de William Luce, s-a jucat pe mai multe scene de teatru independent din Capitală, dar și în străinătate.

* Distincția oferită lui Florin Mihăilescu onorează contribuția sa esențială la definirea esteticii unor filme emblematice. Cu o carieră de peste cinci decenii, Florin Mihăilescu a colaborat cu regizori precum Alexandru Tatos, Mircea Daneliuc, Dan Pița, Lucian Pintilie și Stere Gulea, dar a desfășurat și o importantă activitate academică, publicistică și științifică.

'Imaginea trebuie să-și ferească instrumentele. În artă, de obicei se ascund instrumentele, dar în imaginea de film, atât de dependentă de tehnică și de tentația calofilului, pericolul e imens. Nu-mi plac filmele la care imaginea vorbește tare. Imaginea este o voce într-o armonie care uneori poate avea mișcări solistice, dar niciodată nu poate avea dedicată o partitură întreagă', declara Florin Mihăilescu.

A debutat în direcția de imagine în 1974, cu serialul TV 'Un august în flăcări' (regia Dan Pița, Alexandru Tatos, Radu Gabrea și Doru Năstase). Cu Alexandru Tatos a colaborat pentru cele mai cunoscute filme ale cineastului: 'Mere Roșii' (1974), 'Rătăcire' (1978), 'Duios Anastasia trecea' (1980), 'Secvențe...' (1982) și 'Fructe de pădure' (1983). A avut o strânsă relație profesională cu regizorul Mircea Daneliuc, întinsă pe trei decenii. Au lucrat împreună pentru 'Cursa' (1975), 'Ediție specială' (1975), Iacob (1988), 'A unsprezecea poruncă' (1991), 'Tusea și junghiul' (1992) și 'Această lehamite' (1994).

O altă lungă colaborare a avut și cu regizorul Dan Pița, semnând imaginea pentru 'Duhul Aurului' (1974, co-regizat de Mircea Veroiu), 'Filip cel bun' (1975), 'Mai presus de orice' (1978, co-regizat de Nicolae Mărgineanu) și 'Bietul Ioanide' (1980).

Mihăilescu semnează imaginea și pentru 'De ce trag clopotele, Mitică?' (1981), capodopera lui Lucian Pintilie, cu Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț în rolurile principale. Cu Stere Gulea colaborează pentru 'Ochi de urs' (1983) și 'Vulpea vânător' (1993), iar cu Sergiu Nicolaescu pentru 'Orient Express' (2004).

Distincțiile vor fi înmânate în cadrul Galei Premiilor Gopo 2025, care va avea loc pe 29 aprilie. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)