logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

REPORTAJ/Neamț: Incursiune în lumea 'Amintirilor din copilărie' a șturlubaticului Nică a lui Ștefan a Petrei

Imagine din galeria Agerpres

La o zvârlitură de băț de Cetatea Neamț, la poalele căreia încerca, în zadar, să vândă în iarmaroc pupăza care-i chinuia diminețile, poveștile lui Nică a lui Ștefan a Petrei prin viață în toate ungherele casei memoriale din Humulești.

Calul Bălan pe care cei ce nu 'prociteau' bine făceau cunoștință cu Sfântul Nicolai, Ceaslovul folosit pentru citit și mai ales pentru prins muște, stâlpul hornului unde 'lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei' dar și multe altele ne readuc în lumea amintirilor din copilăria lui Ion Creangă.

Un Creangă care, în mod normal, ar fi trebuit să se numească Ciubotariul, după tată, dar care a luat numele fratelui mamei, preot în Târgu Neamț, pentru a intra mai ușor la 'școala de popi'.

 


Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO


Potrivit mărturiilor lăsate de autorul capodoperei 'Amintiri din copilărie' și a descrierilor din prima jumătate a secolului al XX-lea, casa avea o cămară din care se urca în pod, o tindă și o cameră de locuit, aceasta din urmă fiind organizată după specificul interiorului caselor țărănești din acea perioadă: sobă mare cu cuptor de dormit, culme pe care atârnau hainele de sărbătoare, ladă de zestre, laviță pentru șezători, icoane vechi, ștergare la ferestre, iar în mijloc, uneltele de țesut și tors.

După donația din 1944 a Sofiei Grigoriu, nepoata de soră a junimistului, prin care casa în care a copilărit scriitorul humuleștean a intrat în proprietatea Asociației Generale a Învățătorilor din România, s-au făcut primele demersuri pentru amenajarea locuinței ca muzeu.

Începând din 1951, scopul acestei instituții de cultură a fost și va rămâne acela de a cultiva memoria renumitului scriitor. 

 


Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO


Gestionarul Casei Memoriale Ion Creangă din Târgu Neamț, Daniela Codruța Crăciun, ne-a condus într-o poveste veche de aproape 200 de ani, atât cât are și construcția ridicată în anii 1830-1831 de bunicul patern al scriitorului, Petre Ciubotariul. Casă unde s-a născut și a copilărit Nică a lui Ștefan a Petrei alături de șapte frați și surori, precum și părinții scriitorului.

Ea a explicat și de ce nu l-am chemat Ciubotariul, după tată.

'A luat numele de Creangă, după unchiul său - fratele mamei - care era preot la Târgu Neamț, atunci când acesta s-a înscris la școala de catiheți din Fălticeni, 'școala de popi' cum îi plăcea să spună în 'Amintiri din copilărie'. Accesul era mai facil, mai ușor dacă aveai numele cuiva din clerul bisericesc. Până la acel moment nu a apărut nicăieri în acte cu numele de Ciubotariul. Era doar Nică a lui Ștefan a Petrei, când era mic. Tatăl era Ștefan iar bunicul era Petre. Apare la Școala Domnească cu numele de Ioan Ștefănescu, după tatăl Ștefan. Așa era în catalog. Odată cu înscrierea la Fălticeni, când avea 12-13 ani, apare cu numele de Ion Creangă', a declarat, pentru AGERPRES, Daniela Codruța Crăciun.

 


Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO


De altfel, și data nașterii scriitorului a fost dezbătută, la un moment dat.

'El, când era la seminar, în Iași, a venit acasă și a întrebat mama, că mama știe cel mai bine data nașterii. Ea i-a spus: tu ești născut pe 1 martie 1837 iar biserica din Humulești s-a consemnat botezul cu numele de Ioan', a explicat muzeograful.

Cât privește capodopera 'Amintiri din copilărie', ea se leagă de întâmplări petrecute aici, la Humulești, în satul cu 'gospodari unul și unul, cu flăcăi și fete care știau a învârti roata dar și hora satului'. Humuleștiul cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul...

 


Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO


'Mărturia vremurilor de atunci a rămas doar căsuța, este aceeași de aproape 200 ani. Structura nu s-a modificat, nu este nici mai mare, nici mai mică. Bârnele din lemn de brad sunt de la 1830 așa cum le-a pus una peste alta bunicul scriitorului, Petre Ciubotariu. Modificările cele mai importante se referă la acoperișul iar la ultima renovare din 1975 s-a schimbat scândura de la pod, dar grinzile au rămas originale. S-a mai intervenit la ferestre care au fost mărite de urmași', a precizat gestionarul casei memoriale.

Cât privește personajele spumoase din 'Amintiri din copilărie', ele au existat în realitate.

'Personajele din roman au existat cu adevărat: mătușa Mărioara locuia peste drum, și avea cireșul unde mergea să fure pentru că erau mai bune decât cele de acasă, moș Chiorpec Ciubotariul locuia în apropiere, grădina lui Trăsnea pe unde povestește el că a venit de la scăldat, iarmarocul unde merge să vândă pupăza, aflat la poalele Cetății Neamț. Vecinii nu sunt persoane fictive', a adăugat Daniela Codruța Crăciun.

 


Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO


Casa păstrează și acum o serie de obiecte folosite de familia scriitorului.

'În camera de locuit avem o serie de obiecte originale: lada de zestre a mamei scriitorului, Smaranda Creangă, venită din Pipirig. Ca fapt divers, numele de Creangă de fapt se scria cu K, strămoșii din partea mamei scriitorului veneau din Ardeal. Lada de zestre este o influență din zona Brașovului, fiind pictată manual. Din hainele de sărbătoare avem trei piese care au aparținut familiei scriitorului, mă refer la părinți. Avem și măsuța cu scăunele, cu trei picioare, la care se mânca. Ceaslovul care tronează pe masă este o donație de la Mănăstirea Vovidenia, este un Ceaslov vechi din 1817 care evocă exact cartea pe care se chinuiau copiii să învețe la biserica din Humulești, printre care și Nică, și unde a avut de-a face și cu Calul Bălan dar și cu muștele pe ceaslov. Mai avem și blidarul din colț', a spus muzeograful nemțean.

De altfel, zecile de mii de vizitatori care vin, anual, la Casa Memorială Ion Creangă, sunt interesați în special de Ceaslov și Calul Bălan.

 


Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO


Redeschisă anul trecut, după doi ani în care a fost în renovare, casa îi așteaptă pe vizitatori și cu o clădire adiacentă în care sunt expuse documente informative ale vremii.

Iar fiecare adult care trece pragul casei, reintră de fiecare dată în propriile amintiri din copilărie.

'Sincer, nu m-am gândit că voi ajunge să lucrez aici, la momentul când citeam romanul sau vedeam filmul. Dar mă bucur că sunt aici și am emoții când vine cineva și ne răscolesc propriile amintiri din copilărie sau cele povestite de Nică', a mărturisit gestionarul Casei Memoriale Ion Creangă, Daniela Codruța Crăciun.

 


Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO


Așa că, dacă vreți ca propriile amintiri de copilărie să vă răscolească, să râdeți aducându-vă aminte de pățaniile și boacănele pe care le-ați făcut, treceți cu încredere pragul Casei Memoriale Ion Creangă din Târgu Neamț și veți simți că faceți parte din aceeași poveste de viață cu a lui Nică a lui Ștefan a Petrei. AGERPRES/(A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: George Onea, editor online: Adrian Dãdârlat)

Afisari: 251

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Cultura - Media 23-02-2025 16:00

Alba: Archebuză, tunuri din secolele XVII-XVIII și arme cu cremene folosite la 1784 și 1848/1849, în colecția MNU

O archebuză din secolul al XV-lea, o țeavă de tun din 1646, puști cu cremene utilizate de țărani în timpul Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan sau arme care au aparținut prefecților pașoptiști Ioan Buteanu și Simion Balint pot fi văzute în expoziția permanentă a Muzeului Național al Unirii (MNU) Alba Iulia. Muzeul deține și o impresionantă colecț

Culte 23-02-2025 14:06

Patriarhul Daniel îi transmite Papei Francisc sănătate și putere să depășască problemele cu care se confruntă

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, îi urează papei Francisc sănătate și putere să depășească problemele cu care se confruntă. 'În aceste momente de încercare, ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, să vindece suferința Sanctității Voastre și să vă dăruiască sănătate, astfel în

Cultura - Media 22-02-2025 20:22

VIDEO Berlinala 2025/Filmul 'Dreams (Sex Love)',recompensat cu Ursul de Aur; Radu Jude a câștigat un Urs de Argint pentru scenariu

Producția 'Dreams (Sex Love)'/'(Drommer', în regia norvegianului Dag Johan Haugerud, a fost recompensată sâmbătă seară cu Ursul de Aur pentru cel mai bun film la cea de-a 75-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu a fost acordat filmului 'Kontinental '25' în

Cultura - Media 22-02-2025 15:10

Conferința 'Jeudis de la Francophonie' - la Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I'

Studenți francofoni veniți din peste 30 de țări pentru a-și desfășura studiile în România, reprezentanți ai mediului diplomatic, vorbitori de limbă franceză și cadre didactice au luat parte la prima conferință din acest an din seria 'Jeudis de la Francophonie', desfășurată, în această săptămână, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare

Cultura - Media 22-02-2025 13:01

Sesiune extraordinară a academiilor franceză și română, desfășurată la Paris

O sesiune extraordinară a academiilor franceză și română, prin care a fost marcată împlinirea a 145 de ani de relații diplomatice româno-franceze, a avut loc, săptămâna aceasta, la Institut de France din Paris. Ședința, cu tema 'Sapere aude' ('Îndrăznește să cunoști'), la care a fost prezent secretarul de stat pent

Cultura - Media 21-02-2025 15:37

Intotero: Limba maternă este esențială pentru păstrarea culturii și identității fiecărei comunități

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, afirmă că limba maternă este esențială pentru păstrarea culturii și identității fiecărei comunități, riscând să se piardă, dacă nu este transmisă în familie și școală. 'Lucian Blaga spunea că 'Limba este întâiul mare poem al unui popor' . Prin ea ne exprimăm tradițiile,

Cultura - Media 21-02-2025 14:54

Constanța: Ministrul Afacerilor Externe al Confederației Elvețiene și autoritățile locale au marcat Ziua Internațională a Limbilor Materne

Șeful Departamentului Federal al Afacerilor Externe (DFAE) al Elveției, Ignazio Cassis, a marcat vineri, la Constanța, Ziua Internațională a Limbilor Materne, alături de reprezentanții administrației locale. Potrivit Primăriei Constanța, scopul principal al vizitei în România a ministrului Afacerilor Externe al Confederației Elveți

Cultura - Media 21-02-2025 12:49

ICR: Scriitorul Radu Vancu va reprezenta România la Festivalul Internațional de Literatură Odesa

Scriitorul Radu Vancu va reprezenta România, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Varșovia, la cea de-a X-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură Odesa (ILO), devenit itinerant ca urmare a războiului din Ucraina. Ediția ILO 2025 are loc în Polonia, în perioada perioada 22 - 28 februarie, și transformă Palatul Potoc

Cultura - Media 21-02-2025 10:39

CNA: 15 ordine de eliminare a conținutului ilegal de pe marile platforme, în ultimele șase luni

Consiliul Național al Audiovizualului a anunțat, vineri, că a emis, în ultimele șase luni, 15 ordine de eliminare a conținutului ilegal de pe marile platforme. 'Impactul acestor ordine de eliminare se ridică la 25.012.073 de vizualizări ale materialelor audiovizuale eliminate de pe platformele online foarte mari (VLOPs), vizând YouTube, Faceboo

Cultura - Media 21-02-2025 10:19

Olt: Casa Memorială Iancu Jianu, reamenajată cu obiecte specifice unei cule boierești

Casa Memorială Iancu Jianu din Caracal, imobil a cărui reabilitare a fost finalizată la sfârșitul anului trecut după o perioadă de 15 ani în care a fost închisă pentru lucrări, este reamenajată cu obiecte specifice unei cule boierești și este pregătită pentru a fi redeschisă publicului în acest an, potrivit primarului municipiului Caracal, Ion

Cultura - Media 21-02-2025 09:15

REPORTAJ/Vaslui: 'Cămăși noi, cusute după modele vechi' - proiectul care arată frumusețea portului popular

Muzeul Județean 'Ștefan cel Mare' Vaslui a organizat, în sala expoziției de bază a Secției de Etnografie, șezătoarea 'Cămăși noi, cusute după modele vechi', proiect ce vorbește despre frumusețea portului tradițional și își propune să scoată la lumină piese vestimentare autentice, care să fie reproduse cu ajutorul unor meșteri populari pasionați.

Cultura - Media 21-02-2025 08:40

Irina Rimes, Alina Eremia și trupa Alternosfera concertează vineri în Capitală

Irina Rimes, la Sala Palatului, Alina Eremia, la Sala Luceafărul, și formația Alternosfera, la Arenele Romane, vor susține, vineri, concerte în Capitală. Irina Rimes revine la Sala Palatului cu conceptul ei muzical 'Sufrageria Irinei' în care va prezenta unele dintre cele mai apreciate melodii din discografia sa. 'Î

Cultura - Media 20-02-2025 20:47

Bihor: Filarmonica de Stat din Oradea a vândut cu 14 % mai multe bilete în 2024 față de anul anterior

Filarmonica de Stat din Oradea a încheiat anul 2024 cu un număr de 98 de concerte susținute, dintre care 35 sold-out, fiind atrași 56.339 de spectatori, cu 7% mai mulți ca în 2023, se arată într-un comunicat de presă transmis joi de Consiliul Județean (CJ) Bihor. De asemenea, a crescut și numărul biletelor vândute a cre

Culte 20-02-2025 16:59

Mureș: Călugărița Maria Rodica, în vârstă de 109 ani, a primit o distincție de onoare din partea prefectului

Prefectul județului Mureș, Ovidiu Butuc, i-a acordat, joi, o distincție de onoare călugăriței Maria Rodica din Sighișoara, care urmează să împlinească vârsta de 109 ani. 'Sora Maria Rodica este un exemplu de viață și sfințenie. Oameni ca domnia sa sunt din ce în ce mai rari în lumea noastră, motiv pentru care am con