logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Istoricul de artă Erwin Kessler: Pentru o Românie actuală, Brâncuși este un model apropiat de perfecțiune

Imagine din galeria Agerpres

Istoricul de artă și filosoful Erwin Kessler afirmă că, în timp ce într-o Românie eternă Eminescu rămâne geniul definitoriu, pentru o Românie actuală, cu aspirații globale, Brâncuși este un model apropiat de perfecțiune.

'Cred că despre Brâncuși, în continuare, poate fi spus totul, cel puțin din perspectiva noastră, a românilor, și pentru noi mai ales. Nu știu dacă la nivel internațional mai poate fi spus mult în plus față de ceea ce s-a spus, dar la nivel național cred că, în continuare, Brâncuși este o problemă deschisă. De ce spun asta? Pentru că suntem în luna februarie, se apropie 19, ziua lui Brâncuși, însă a trecut luna ianuarie, 15, și a fost ziua lui Eminescu. Ziua lui Eminescu a devenit Ziua Națională a Culturii în România. Mă întrebam, vorbind despre Eminescu, un post-romantic de extracție germană, în comparație cu Brâncuși, un modernist de extracție franceză, mă gândeam care este cel mai bun model, dacă poate fi socotit așa, pentru cultura actuală, pe care o trăim. Și cred că asta este o întrebare pe care și-o poate pune oricine, pentru că, în ultimă instanță, odată cu Eminescu, avem încrederea într-o cultură a limbii, a logosului, a istoriei, o cultură a istoriei locale și a culturii noastre locale, scrise și vorbite', a declarat Kessler, pentru AGERPRES.

La Brâncuși, spune criticul, vorbim de o modernitate anistorică, tipologică, nu cronologică.

'El este, într-un anumit sens, atemporal în raport cu Eminescu, cel care este foarte temporal. Eminescu este un model al României care se caută pe sine, caută să se întruchipeze la sfârșit de secol XIX. Brâncuși este, din start, modelul altui tip de român, al românului care este deja 'în străinătăți' și încă de la început, într-un fel, se structurează ca un român global. Eminescu este un român local, care definește și este definitoriu pentru națiune și pentru limbă, Brâncuși este un român care se desprinde sau proiectează într-o altă direcție românitatea sa, spre global. El este concentrat, este spre abstract, spre arhetip, pe când Eminescu este spre local, spre discursiv și, într-un fel, adesea, spre anecdotic. Știm foarte bine și producția sa în presă ș.a.m.d. Sunt două modele pe care le văd nu numai distincte, ci și, în mare măsură, opuse, dar amândouă ni se adresează nouă românilor de acum', afirmă Erwin Kessler.

Potrivit istoricului de artă, Brâncuși a constituit 'un model de remodernizare' în anii '60, când a creat epigoni.

'Brâncuși a fost un handicap pentru tinerii sculptori, dar pentru cei care acum sunt deja bătrâni sau care, mulți dintre ei, nu mai sunt. A fost un handicap pentru că el a fost redescoperit și, oarecum, reimpus în anii '60, când a fost din nou acceptat și promovat. A fost Simpozionul internațional Brâncuși, se știe, de la București, care, practic, a fost un impuls hotărâtor pentru remodernizarea discursului și în artă și în teoria artei sau în istoria și teoria artei noastre. Din momentul acela, Brâncuși a fost un model de remodernizare și a fost atât de bine însușit încât, ca și alte modele de felul acesta, a creat, preponderent, epigoni. Există brâncușianism cât încape de la Apostu (sculptorul George Apostu - n.r.) și Maitec (sculptorul Ovidiu Maitec - n.r.) până la Zidaru (sculptorul Marian Zidaru - n.r.) și așa mai departe. Există brâncușianism intens', a spus criticul.

Erwin Kessler este de părere că 'nu prea ne întâlnim' cu Brâncuși în arta contemporană românească.

'Suntem conștienți că trăim sub o zodie culturală în care sculptura, cel puțin la noi, în România, înseamnă foarte puțin, adică are o relevanță și o greutate în piața artistică tot mai scăzută. În general, se fac obiecte, instalații, lucruri care sunt desfăcute în spațiu, sunt destructurate. Brâncuși este un mare maestru al structurării, al formei închise nu al formei deschise, este un tip de discurs modernist, nu avangardist. Ori, arta care se practică și este învățată, mă rog, este predată, în sensul chiar didactic uneori și alteori chiar ca eliberare sau libertate - dar și libertatea are, într-un fel, o nouă didactică. Și atunci când are bibliografie, această artă din școlile noastre, răspândită în rândul tineretului artistic actual, nu este de acest tip, de formă închisă, perfectă, absolută, care, normal, are marca genialității', a arătat el.

Dimpotrivă, după cum explică istoricul de artă, producția actuală, atunci când are de-a face cu sculptura, este mai degrabă obiect sau instalație și are de-a face cu 'des-facerea, nu cu facerea formei'.

'Are de-a face cu un fel de libertate în care tendința spre perfecțiune, spre absolut e văzută ca o cenzură la adresa libertății. Și atunci nu prea ne întâlnim cu Brâncuși în arta contemporană. Sigur că există artiști - de la Teodor Graur până la Vlad Nancă - ce se folosesc de Brâncuși și de forme pseudo-brâncușiene pentru a face subversiune. Nu pentru a-l submina pe Brâncuși, ci pentru a face subversiune față de modelul hegemonic al artei moderniste. Da, asta este adevărat. Există și această tendință, dar ea nu face parte din creația de sculptură. Ei nu sunt sculptori. Ei se folosesc de sculptură pentru a face o artă conceptualistă, critică și, până la urmă, 'demistificatoare', între ghilimele, pentru miturile pe care noi, uneori, le luăm, tale quale, necritic', a subliniat Erwin Kessler.

Întrebat despre 'dorul de casă, de România' care reiese din corespondența lui Brâncuși, Kessler a afirmat că acesta 'își rezolva' dorul de casă cam la fel cum fac mulți dintre românii de acum.

'Avea un cerc de apropiați, în care erau doi - trei români, dintre cei care erau foarte apropiați și aproape într-o relație ancilară, știm foarte bine Natalia Dumitrescu (Natalia Dumitresco, pictoriță avangardistă, stabilită în Franța - n.r.) și Istrati (pictorul avangardist Alexandre Istrati - n.r.), dar existau și creatori care îl frecventau, români, de la Victor Brauner la Ilarie Voronca, artiști cu care nu împărtășea neapărat o estetică, dar împărtășea o românitate, care mergea de la mămăligă, pe care o făcea el, și cocoșei fripți cu mujdei până la muzică oltenească, doine și înregistrările pe care le avea el pe discuri, care acum se află în Colecția Centre Pompidou (Centrul Georges Pompidou - n.r.)', a spus criticul.

Erwin Kessler consideră că într-o Românie eternă Eminescu rămâne 'geniul definitoriu', dar pentru o Românie actuală, cu aspirații globale, Brâncuși este, de departe, 'un model apropiat de perfecțiune'.

'Reușita lui a fost extraordinară, atât formală, cât și socială. Brâncuși s-a impus în istoria artei în mare măsură prin știința sa de a se impune printre contemporanii săi. Brâncuși nu a fost cum se spune acum 'un loser'. Dimpotrivă, a fost de la început un bun știutor al mecanismelor sociale de promovare, de autopromovare în artă', a precizat istoricul Erwin Kessler.

***

În fiecare an, pe data de 19 februarie este marcată Ziua Brâncuși, data la care s-a născut marele sculptor român (19 februarie 1876), personalitate marcantă în mișcarea artistică a secolului al XX-lea, a cărui contribuție la revoluționarea viziunii și a limbajului în arta de după 1900 a devenit emblematică, prefigurând Modernismul. Autor al unei opere impresionante, de o mare complexitate tematică, lucrările sale se află, astăzi, printre marile creații artistice ale lumii. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

19 februarie - Ziua Brâncuși

Afisari: 341

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Culte 21-04-2025 12:15

Patriarhul Daniel: Papa Francisc - o personalitate a creștinătății contemporane; Pontificatul său lasă o amprentă profundă

Papa Francisc reprezintă o personalitate a creștinătății contemporane, Pontificatul său lăsând o amprentă profundă asupra istoriei recente a Bisericii Romano-Catolice, a transmis Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel. ''Am primit, cu adâncă tristețe, vestea trecerii din această lume a Papei Francisc, o ve

Cultura - Media 21-04-2025 10:00

REPORTAJ Timiș: O viață ca o poveste, din Cernăuți la Timișoara, descrisă în acuarelele Virginiei Baz Baroiu expuse la MNArT

Cine intră în Muzeul Național de Artă Timișoara (MNArT) până la sfârșitul lunii iulie va descoperi o parte din istoria României, de la finalul perioadei interbelice și ce a urmat până aproape de prezent. Foto: (c)

Culte 20-04-2025 09:41

Harghita: Tradiționalul ceremonial de sfințire a bucatelor de Paștele Catolic, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc

O mulțime impresionantă de persoane s-a adunat, duminică dimineața, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc la tradiționalul ceremonial de sfințire a bucatelor de Paștele Catolic, obicei instituit în urmă cu peste 20 ani și care este foarte iubit în zonă.

Cultura - Media 20-04-2025 08:13

Teatrul Național București: A murit actorul Alexandru Georgescu

Teatrul Național ''I. L. Caragiale'' București a anunța duminică decesul actorului Alexandru Georgescu. ''A părăsit scena vieții în Sâmbăta Mare, ziua dintre moarte și Înviere, moment de cumpănă între întuneric și lumină, între durere și speranță. Cu o prezență scenică discretă, dar p

Culte 20-04-2025 01:28

VIDEO Patriarhul Daniel: Învierea lui Hristos - izvor de pace și bucurie

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că Învierea lui Hristos este izvor de pace și bucurie și a atras atenția asupra consumului de droguri - 'o mare primejdie pentru viața oamenilor'. 'Cuvintele 'Nu v

Culte 19-04-2025 18:46

VIDEO UPDATE/Sfânta Lumină de la Ierusalim - în România; PS Paisie: Biserica ne invită spre lumina cea adevărată, Hristos Domnul

Biserica ne invită pe toți, astăzi, spre lumina cea adevărată, care este Hristos Domnul, cel Înviat, oferindu-ne luminarea vieții noastre, prin învățătura Sa, prin prezența Sa vie, plină de Duhul cel Sfânt în viața noastră, a afirmat sâmbătă episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul. 'Însă, așa cum crucea precede Lumina

Culte 19-04-2025 08:00

Sfânta Lumină - adusă, sâmbătă seara, de la Ierusalim; tradiția inaugurată de Patriarhul Daniel continuă în Anul Centenar

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă seara, de superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, și va fi oferită delegaților eparhiilor prezenți la Aeroportul Internațional 'Henri Coandă'. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui

Cultura - Media 18-04-2025 21:40

Teatrul Mic: A murit actrița Julieta Szonyi

Teatrul Mic a anunțat vineri decesul actriței Julieta Szonyi, cea care a interpretat-o pe Adnana în serialul de televiziune 'Toate pânzele sus'. Julieta Szonyi s-a născut pe 13 mai 1949, la Timișoara. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'Ion Luca Caragiale' la București și a interpretat numeroa

Culte 18-04-2025 14:50

Mitropolitul Irineu al Olteniei: Mântuitorul, Înviind din morți, ne-a dat bucuria nesfârșită a iubirii Lui

IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, subliniază, în scrisoarea pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului, că Mântuitorul Hristos, Înviind din morți, a dat credincioșilor bucuria nesfârșită a iubirii Lui, dacă vor crede și vor nădăjdui în El. 'Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a Bisericii noastre, izvoru

Cultura - Media 18-04-2025 12:02

Ziua Cărților Deschise la Muzeul Cărții și Exilului Românesc

Muzeul Cărții și Exilului Românesc organizează miercuri, 23 aprilie, evenimentul Ziua Cărților Deschise, ce își propune să marcheze Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor. Potrivit unui comunicat de presă al muzeului transmis vineri AGERPRES, seria de manifestări culturale cuprinde două secțiuni dedicate lecturii, creației și valori

Culte 17-04-2025 21:14

Dâmbovița: Calea Luminii - 2.026 de candele aprinse în centrul Târgoviștei în Joia Mare

Evenimentul Calea Luminii a avut loc, joi seara, în centrul municipiului Târgoviște, unde 2.026 de candele au fost aprinse de la Catedrala Mitropolitană până în Piața Mihai Viteazul și pe Bulevardul 'Regele Carol I'. Acest eveniment este unic în țară și are loc în fiecare an la Târgoviște, &ici

Cultura - Media 17-04-2025 17:27

REPORTAJ/Mureș: Două volume din 'Cântece dumnezeiești' de Balassi Bálint, păstrate în lume; unul e la Biblioteca Teleki

Unul din cele două volume care s-au păstrat în lume din 'Istenes énekek' (Cântece dumnezeiești) de Balassi Bálint, tipărit în 1632, la Viena, se află în colecția de cărți rare la Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureș, aceasta fiind prezentată publicului cu ocazia Zilei Poeziei Maghiare. &#

Culte 17-04-2025 16:24

Episcopul Mihai Frățilă: Paștele - prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie un privilegiu al credinței

Paștele reprezintă un fericit prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie și pentru noi un privilegiu al credinței, afirmă PS Mihai Frățilă, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice 'Sfântul Vasile cel Mare' de București, în Scrisoarea Pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului - 2025. '&Icir

Cultura - Media 17-04-2025 16:15

Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' - în patru orașe din România, în perioada 24 - 27 aprilie

 Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' va ajunge, în perioada 24 - 27 aprilie, în patru orașe din România. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, caravana va prezenta spectatorilor o expoziție cu obiecte din universul cinematografic al filmului și al perioadei (autori scenografii Iulia și Vi

Culte 17-04-2025 14:20

Galați: Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii - săvârșită, în Joia Mare, la Catedrala Arhiepiscopală

Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii, un obicei păstrat cu sfințenie an de an, amintind de fapta Mântuitorului Iisus Hristos care a spălat picioarele apostolilor, a fost săvârșită în Joia Mare la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos. Ca în fiecare an, în Joia cea