Săpăturile efectuate de specialiștii Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni în zona nord-estică a municipiului Sfântu Gheorghe, în vecinătatea Arenei Sepsi, au scos la iveală noi artefacte, precum și mai multe morminte preistorice.

Potrivit drd. Puskas Jozsef, arheolog la Muzeul Carpaților Răsăriteni, în situl aflat la ieșirea din municipiul Sfântu Gheorghe spre Miercurea Ciuc au fost realizate în ultimii ani mai multe cercetări în cadrul unor proiecte edilitare și de infrastructură, în urma cărora au fost descoperite obiecte remarcabile, printre care scheletele a opt cai, dar și zece morminte umane. La gurile cailor au fost găsite psalii confecționate din corn de cerb, aspect ce sugerează că aceștia ar fi fost depuși cu tot cu piesele de harnașament.

'Săpăturile, realizate de specialiștii Muzeului Carpaților Răsăriteni în situl Sfântu Gheorghe-Arcuș-Hosszu, au adus la lumină nu numai un material arheologic foarte bogat și variat, dar și spectaculos (...) În afară de cele patru morminte de cai s-au descoperit și zece morminte umane, unele păstrate relativ bine, cu inventare funerare. Acestea se pot încadra în cel puțin două perioade distincte ale epocii bronzului, și anume bronzului timpuriu, sfârșitul bronzului mijlociu-începutul bronzului târziu. Cele mai interesante complexe funerare sunt cele de la sfârșitul bronzului mijlociu-începutul bronzului târziu, care pot fi datate cu 3.500 de ani în urmă (între 1750 și 1300 î.Chr.)', a precizat Puskas Jozsef.

În opinia sa, aceste morminte de inhumație, precum și unele vase adiacente descoperite în morminte, de tradiție Monteoru, sugerează mobilitatea grupurilor extracarpatice spre interiorul arcului Carpatic.

'De ce sunt aceste morminte atât de speciale? În primul rând trebuie menționat faptul că în perioada bronzului mijlociu (cultura Wietenberg - c. 2100-1600 î. Chr.) în Transilvania ca rit funerar este practicată incinerarea defuncților, adunarea cenușei în urne funerare și depunerea urnei într-o groapă special săpată. Astfel de cimitire sunt întâlnite mai ales la Turia, Bistrița, Luduș etc. Răspândirea ritului înhumării în Transilvania este legat de apariția comunităților din zona extracarpatică în perioada bronzului târziu (cultura Noua - c. 1600-1200 î. Chr). Totuși, în zona Moldovei de astăzi, pe parcursul bronzului mijlociu, era practicată inhumația (cultura Monteoru). Astfel, apariția unor morminte de inhumație sugerează mobilitatea grupurilor extracarpatice spre interiorul arcului Carpatic. Acest fapt este sugerat și de unele vase adiacente descoperite în morminte, fiind de tradiție Monteoru', se arată în materialul realizat de drd. Jozsef Puskas și publicat pe pagina de Facebook a muzeului.

Arheologul covăsnean a remarcat și apariția unor obiecte confecționate din aur, respectiv a unor piese de podoabă purtate în păr.

'Bucle similare sunt cunoscute pe o arie foarte mare, din zona Europei Centrale până în Caucaz. Erau folosite pe tot parcursul epocii bronzului. Piesele descoperite la Sfântu Gheorghe au bune analogii în mediul culturilor Monteoru și Noua. Din datele care ne stau la dispoziție până în acest moment putem presupune că în situl de la Sfântu Gheorghe-Hosszu, la finalul bronzului mijlociu, au fost înmormântați câțiva indivizi, probabil veniți din zona exterioară a Carpaților de Curbură. Deocamdată este greu de zis în ce măsură acestea se leagă de înmormântările cabaline. Datările sugerează un decalaj în timp, dar nu se poate exclude nici contemporaneitatea acestora. Legarea cailor de elitele contemporane, pe de o parte, și apariția mormintelor cu aur, pe de altă parte, sugerează o zonă specială pentru comunitățile epocii bronzului. Cercetările geofizice sugerează existența a numeroase complexe, poate și unele cu înmormântări, iar săpăturile arheologice recente arată faptul că cimitirul continuă și spre est, spre râul Olt', mai menționează Puskas Jozsef.

Cercetările arheologice vor continua și în cursul acestui an, întrucât în vecinătatea Arenei Sepsi va fi construit un nou patinoar artificial. AGERPRES/(AS-autor: Oana Mălina Negrea, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni/Facebook.com