Decanul de vârstă al meşterilor populari din judeţul Vâlcea, sculptorul în lemn Constantin Manoli din Râmnicu Vâlcea, a fost distins de curând cu titlul de Tezaur Uman Viu de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din cadrul Ministerului Culturii, primind astfel recunoaştere la nivel naţional ca păstrător şi creator de artă tradiţională autentică.

Venit în România de la Cernăuţi de mic copil, meşterul Manoli, acum în vârstă de 86 de ani, s-a stabilit în Râmnicu Vâlcea în urmă cu mai bine de cinci decenii şi mulţi ani a fost profesor de Limba şi literatura română la o şcoală din oraş. De sculptură în lemn s-a apucat acum aproape 60 de ani, dar încă de la început acest meşteşug i-a devenit "viciu", după cum el însuşi mărturiseşte.

Foto: (c) Ramona Dincă/AGERPRES

"Îmi place să spun că eu practic un hobby ajuns în stadiu de viciu, adică dependent. Mi-a plăcut încă din copilărie. Învăţătoarea mea a remarcat şi ţin minte că mi-a zis 'tu vei lucra în domeniul artei, pentru că ai multe talente'. Şi doamna învăţătoare a intuit bine, pentru că eu în timpul vieţii am făcut trei şcoli populare. La început am făcut muzică la acordeon, că era la modă pe vremea aia. Acum 60 de ani, cu un acordeon ţineai o sală întreagă în şah. Apoi, în timpul facultăţii, a primei facultăţi de la Craiova, am făcut arte plastice, iar în primii ani de învăţământ am făcut regie teatru. Ceea ce fac acum, am învăţat de la un meşter din Şugag, Nicolae Cernat, în timpul celei de-a doua facultăţi, la Universitatea din Bucureşti. L-am întâlnit la Muzeul Satului şi la Sala Dalles şi ne-am împrietenit. Am cumpărat o lingură de la el şi el mi-a explicat secretul acestei activităţi. Mi s-a părut simplu, aşa că m-a dus acasă, am făcut rost de scule ca ale lui şi m-am apucat de treabă. Asta a fost acum 57 de ani şi dintre toate activităţile pe care le-am făcut aceasta a fost cea mai longevivă", povesteşte artizanul vâlcean.

Foto: (c) Ramona Dincă/AGERPRES

Ceea ce l-a învăţat meşterul din Alba a fost modelul "dintelui de lup", despre care artizanul vâlcean spune că stă practic la baza artei lemnului şi pe care l-a reprodus apoi de sute de ori pe obiectele pe care le-a realizat de-a lungul anilor. Lucrează cu drag de la linguri şi blidare şi până la cruciuliţe, minitroiţe sau pistornice, dar ceea ce îl identifică printre meşterii populari în lemn de la noi din ţară sunt furcile de tors tradiţionale. Are acasă zeci de modele de furci şi linguri, pe care îi place să le împodobească cu simboluri diverse, de la cele astrologice şi până la cele religioase, astfel că multe dintre obiectele pe care le realizează au mai mult funcţie estetică decât utilitate practică şi au ajuns în colecţiile multor iubitori de artă tradiţională din ţară şi din străinătate.

"Ca tematică, mă pasionează furcile de tors, care cer şi mult timp şi multă răbdare. În general, acum arta populară tinde să devină doar decorativă, pentru că lumea şi de la ţară nu mai foloseşte, de exemplu, nici ceramica pentru uz gospodăresc. O pune mai mult ca obiect decorativ. Şi lingurile şi furcile de tors la fel, din funcţionale au devenit doar decorative. În ţară sunt mulţi foşti clienţi de-ai mei care şi-au împodobit casa cu foarte multe obiecte de la mine. Când ne întâlnim pe la târguri, vin să mă viziteze şi mă întreabă dacă am noutăţi pentru că tot ce am pe masă zic că deja au acasă", spune meşterul, care şi-a transformat casa într-o adevărată galerie de artă, unde cei dornici pot să-i admire colecţiile.

Foto: (c) Ramona Dincă/AGERPRES

Meşterul Manoli a fost un deceniu şi profesor la Şcoala Populară de Arte din Râmnicu Vâlcea şi mulţi tineri talentaţi au învăţat acest meşteşug de la el, dar niciunul nu s-a încumetat să ducă mai departe acest meşteşug, astfel că bătrânul meşter spune că, din păcate, nu vede un viitor pentru arta populară în era tehnologiei.

"Am avut elevi foarte talentaţi, care au fost premiaţi la sfârşit de an când expuneau, dar care nu s-au mulţumit numai cu atât. Au făcut facultăţi şi au plecat în lumea largă şi nu s-au mai întors la această activitate. Asta îmi pare mie rău! Arta populară, în noile condiţii ale inteligenţei artificiale nu are viitor. Lumea se schimbă, interesele şi preocupările tineretului se schimbă. Dacă veniţi în târg, nu o să vedeţi tineret care să vrea să ne urmeze. Eu, la vârsta mea de 86 de ani, nu am văzut mare lucru, deci, din păcate, totul e pe panta coborâtoare", a adăugat artizanul, care şi acum, la vârsta înaintată pe care o are, nu lipseşte la niciun eveniment de artă tradiţională din ţară şi din străinătate la care este invitat.

Foto: (c) Ramona Dincă/AGERPRES

Alături de Constantin Manoli, au primit acest titlu onorific şi Alexandru Ilinca, cel mai cunoscut opincar din România, precum şi Iordan Lepădatu, sculptor în lemn din Băbeni, astfel că în prezent judeţul Vâlcea are cinci Tezaure Umane Vii, după ceramistul horezean Sorin Giubega şi creatoarea de costume populare Elena Borţa.

"Este o mare victorie pentru Vâlcea, pentru că noi considerăm că este o victorie a întregii comunităţi vâlcene. La cea de-a 13-a sesiune a acestui program 'Tezaure Umane Vii', Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a considerat că din cei 16 câştigători, trei titluri să revină Vâlcii, pentru că cei trei întrunesc, cumulativ, calităţile de păstrători, purtători, performeri, dar şi transmiţători ai unor meşteşuguri tradiţionale în forma şi cu uneltele nealterate. Este un rezultat aşteptat, putem spune, pentru că au mai fost încercări. Poate din considerente administrative, nu s-au realizat la momentul respectiv, a venit şi pandemia peste noi, dar iată că acum s-au împlinit", a apreciat şefa Serviciului Cercetare-Valorificare din cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, Amalia Boari, cea care a participat la constituirea dosarelor de candidatură la acest titlu ale meşterilor vâlceni. AGERPRES / (AS - autor: Ramona Dincă, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)