Scriitorul şi teologul Cristian Bădiliţă a susţinut miercuri, în sala mare a Primăriei Oradea, conferinţa "Acasă, printre exilaţi şi interbelici", o incursiune în lumea elitei româneşti din exil şi interbelic, cu informaţii inedite şi fotografii rare despre câţiva protagonişti culturali de marcă ai ţării.

"Mi-a fost greu să selectez din mulţimea de amintiri şi de experienţe. Am dorit să vă ofer informaţii interesante, de ordin personal. Nu eu sunt personajul principal. Eu am fost martor al acestor întâlniri, cu interbelici vii, în carne şi oase, care ne-au marcat traiectoria intelectuală, spirituală şi viaţa de zi cu zi. Am selectat informaţii care pot fi utile unor intelectuali. Mă bucur că sunt prezenţi aici, la întâlnirea noastră şi tineri", a spus Cristian Bădiliţă, după prezentarea făcută de gazda evenimentului, Maria Pop, preşedinta Clubului Rotary Oradea Art Nouveau 2024-2025.

Scriitorul invitat a început cu un reprezentant al Şcolii Ardelene, "veşnicul exilat al culturii române" - Ioan Budai-Deleanu (Ioan, a subliniat Bădiliţă, aşa cum însuşi Budai-Deleanu îşi ortografia prenumele) - care, în 1800, îşi încheiase de scris "Ţiganiada", considerată, a subliniat Bădiliţă, "cea mai împlinită capodoperă a culturii române", la nivelul literaturii europene, dar, din păcate, vitregită din naştere.

"Vreau să atrag atenţia asupra unui lucru aparent minor, dar esenţial. Capodopera 'Ţiganiada' nu a beneficiat de o ediţie critică corectă, nu a fost recuperată la parametrii unei culturi majore şi nu a avut la dispoziţie o ediţie serioasă până la ediţia profesorului Fugaru în 1969. Aproape 170 de ani a inexistat. Ce consecinţe ar fi avut publicarea şi pătrunderea în mediul literar, cunoaşterea acestei capodopere!", a spus Bădiliţă.

În decurs de opt luni, scriitorul Cristian Bădiliţă a retradus lucrarea în limba română modernă, păstrând poezia, energia versului, umorul precum şi esenţa 'Ţiganiadei'.

Timp de mai bine de două ore, scriitorul a reuşit să capteze interesul publicului cu informaţii şi povestiri interesante despre Petru Creţia, a cărui carte "Norii", în prima ediţie, l-a ajutat pe Cristian Bădiliţă să suporte detenţia nouă luni sau despre criticul literar de largă deschidere culturală Al. Paleologu şi călugărul laic Pan Vizirescu, care a trăit 23 de ani în podul casei părinteşti, ori Horia Vintilă, singurul scriitor român distins cu Premiul Academiei Goncourt, acordat pentru romanul "Dumnezeu s-a născut în exil".

Un alt prieten din exil evocat a fost cineastul Paul Barbăneagră, premiat de Academia franceză pentru serialul lui "Arhitectură şi geografie sacră", cel care a realizat şi singurul film despre Mircea Eliade.

În final, episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea i-a mulţumit oaspetelui pentru această "conferinţă tonică, pentru călătoria într-o lume şi o istorie trăită de cei mai în vârstă, care a demonstrat că există credinţă, că există cultură care dă sens unei societăţi, dincolo de toate aspectele mărunte".

"Ne-aţi purtat printr-o lume pe care cei de vârsta mea, pensionari deja, o ştim, am trăit-o. Am trăit-o mai ales ascultând Europa Liberă. Dumneavoastră aţi avut acest privilegiu ca să îi întâlniţi pe cei care au reuşit să treacă prin această perioadă şi bucuria de a-i întâlni în persoană. Când auzim aceste lucruri trăite pe viu şi au şi patina unor trăiri foarte intime, ele capătă o valoare specială. Ne fascinează. Pentru că este viaţa trăită. Dânsul ne-a vorbit şi despre vieţi frânte. 23 de ani să trăiască cineva într-un pod al casei... Prin această prezentare, invitatul nostru nu face decât să-i răzbune, pe ei şi pe mulţi alţii despre care nu ştim aproape nimic. Trăind o viaţă martirică, i-a ţinut în picioare credinţa. Este mare lucru, este fantastic!", a spus episcopul Virgil Bercea.

Conferinţa "Acasă, printre exilaţi şi interbelici" a fost organizată de Rotay Club Oradea Art Nouveau, având ca partener Primăria Municipiului Oradea. AGERPRES / (A - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) Eugenia Paşca/AGERPRES