Profesorul Nicolae Noica a ştiut să pună în lumină grandoarea Curţii de Conturi prin prezentarea din punct de vedere al construcţiei şi al arhitecturii Palatului Curţii de Conturi, a afirmat marţi, preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop.

"Domnul profesor Nicolae Noica a ştiut să pună în lumină, prin prezentarea din punct de vedere al construcţiei şi al arhitecturii, a Palatului Curţii de Conturi, a ştiut să pună lumină grandoarea acestei instituţii, Curtea de Conturi, care ne-a marcat evoluţia din secolul al 19 lea, până astăzi din punct de vedere al corectitudinii, al respectării legislaţiei. Iar autorul a ştiut să facă din această carte o carte de vizită a instituţiei", a spus Pop, la lansarea lucrării academicianului Nicolae Noica, "Palatul Înaltei Curţi de Conturi şi ctitorul său, George I. Lahovari - 125 de ani".

Ioan-Aurel Pop l-a elogiat pe "ultimul ministru al Lucrărilor Publice", cum se recomandă Nicolae Noica, pentru faptul că "a lăsat să urme adânci în funcţionarea contemporană a statului român şi care nu a precupeţit eforturi ca să prezinte clădirile reprezentative ale acestei ţări, şi din Bucureşti şi din provincie, ca monumente ale devenirii noastre".

"E vorba aici de o anumită statornicie, pe care dumnealui o pune mereu în evidenţă şi ne aminteşte că e nevoie de demnitate pe care să o manifestăm astăzi", a mai spus preşedintele Academiei.

Preşedintele Curţii de Conturi, Mihai Busuioc, cel care semnează prefaţa volumului, a afirmat că lucrarea, apărută la 160 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi, reprezintă "un cadou cu o bogată încărcătură cultural-artistică".

"Dincolo de bogăţia de informaţii, de documentele unice şi originale, necunoscute publicului, pe care domnul profesor le scoate la iveală cu talentul său de cercetător versat şi versatil, principalul sentiment care m-a încercat când am parcurs-o a fost acela de candidă familiaritate, contemporaneitate şi admiraţie faţă de marile personalităţi evocate, în special de cele care au condus Curtea de Conturi a României", a spus Busuioc.

El a evidenţiat "profunzimea cu care ne face cunoscută bogata arhivistică consultată", "determinarea cu care se apleacă asupra unor teme bogate, atât prin semnificaţia loc culturală, cât şi educativă".

Directorul Editurii Vremea, Silvia Colfescu, l-a caracterizat pe autorul lucrării drept "un portretist de seamă".

"Un mare scriitor spune lumea este aşa cum este şi noi trebuie ca fiecare dintre noi să hotărâm ce facem cu timpul care ni s-a dat. Domnul Noica a hotărât ce să facă cu timpul care i s-a dat. Domnul Noica a devenit portretist. Un portretist de seamă. Subiectele portretelor lui sunt clădiri, sunt personalităţi, sunt instituţii. Care au fost criteriile după care domnul Noica a ales subiectele portretelor? Două criterii de excelenţă: excelenţa profesională şi excelenţa morală. Toate cărţile domnului Noica - şi sunt un şir lung pe rafturile bibliotecii în care se găsesc cărţile tipărite de Editura Vremea în cei 34 de ani de existenţă - revin obsesiv asupra detaliilor activităţii oamenilor, asupra relaţiei între oameni şi stat, asupra clădirilor care au fost ridicate cu o imensă excelenţă profesională, astfel încât rezistă şi astăzi şi ne mândrim cu ele", a spus Silvia Colfescu.

Prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei Române, a mărturisit că demersul său în prezentarea unui trecut exemplar invită la responsabilitatea contemporaneităţii.

"Prezentarea primilor paşi făcuţi pentru construcţia vechiului palat am făcut-o pentru ca să punem o oglindă în faţa prezentului, pentru ca prezentul să se reflecte în ea şi să devină responsabil", a subliniat Nicolae Noica.

În cuvântul său, fostul ministru al Lucrărilor Publice a prezentat o serie de date şi documente de arhivă despre istoria unei instituţii de excepţie a României, Curtea de Conturi, ca şi despre o personalitate care trebuie să rămână în memoria colectivă, George Ioan Lahovari, cel de-al treilea preşedinte al Curţii, între anii 1893 şi 1906.

"Cel căruia i se datorează în bună măsură ridicarea Palatului Înaltei Curţi de Conturi a fost George I. Lahovari, care, în calitatea sa de preşedinte, a solicitat miniştrilor de Finanţe fondurile necesare, perseverând pe lângă parlamentari şi prezentându-le 'starea deplorabilă' în care funcţiona Înalta Curte. Pentru a cunoaşte cel mai bine personalitatea acestui stâlp al Curţii de Conturi, dar şi om de mare cultură, am crezut că avem datoria ca astăzi, cu prilejul acestei sărbători, să prezentăm o parte din activitatea sa de consilier şi apoi de preşedinte", declară, în paginile volumului, Nicolae Noica.

Nicolae Noica subliniază că documentele Înaltei Curţi de Conturi constituie istoria materială, concretă a circulaţiei banilor în epoca naşterii şi formării civilizaţiei române moderne, dar şi un tezaur de mărturii istorice despre instituţiile şi clădirile publice.

Lucrarea "Palatul Înaltei Curţi de Conturi şi ctitorul său, George I. Lahovari - 125 de ani", publicată de prof. ing. Nicolae Noica la Editura Vremea, a fost lansată, marţi, în Aula Aula Academiei Române.

Bazată pe un bogat fond documentar, această lucrare nu ar fi fost posibilă fără profesionalismul şi responsabilitatea Arhivelor Naţionale, care au păstrat în bune condiţii Fondul de documente al Înaltei Curţi de Conturi, de la înfiinţarea acesteia, în 1864, şi până la desfiinţarea ei, în anul 1948. Fondul conţine peste 180.000 file, dintre care puţine au fost cercetate.

Lansarea volumului scris de profesorul Nicolae Noica şi dezbaterea de la Academia Română marchează împlinirea a 160 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi, prin Decretul Domnesc 18/1864 semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, autor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO