Textilele şi ceramica de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX- din sudul ţării şi din zona etnografică Vlaşca au fost prezentate marţi, în cadrul expoziţiei ''Décor formă şi culoare în casa tradiţională românească'', vernisată la Muzeul Judeţean Giurgiu cu sprijinul Muzeului din Goleşti şi al Muzeului din Câmpulung.

"Astăzi, la Muzeul Judeţean Giurgiu, prezentăm interioare de case de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, care te întâmpină cu căldură, simplitate şi foarte mult rafinament. În sălile expoziţiei avem interioare din trei zone etnografice: Argeş, Muscel şi Vlaşca (...) Piesele textile au rol decorativ şi au fost realizate pentru a fi expuse în casa bună, sunt de o mare valoare, mare rafinament şi o coloristică deosebită, iar în piesele de ceramică distingem multe ulcioare şi crătiţi pe care admirăm motive ca pomul vieţii sau coarnele berbecului", a declarat marţi, la vernisajul expoziţiei, muzeograful Cristina Boţoghină de la Muzeul Goleşti.

Şi managerul Muzeului din Câmpulung, Alexandru Oprea, a subliniat faptul că muzeele sunt păstrătoare de istorie şi identitate de neam.

"Când ne uităm la o expoziţie de etnografie, vorbim mai ales despre identitate, despre ceea ce ne defineşte pe noi ca naţie, ca popor, într-un areal dat, în cazul de faţă, sudul ţării. Muzeele sunt cele care păstrează cel mai bine şi cel mai în siguranţă identitatea naţională, accesul la o astfel de expoziţie pe care vi-o propun colegii noştri, de la Giurgiu astăzi, vorbeşte despre calitatea de a fi român prin raportul la această identitate tradiţională", a declarat Alexandru Oprea.

Viceprimarul municipiului Giurgiu, Ionel Muscalu, prezent la vernisajul expoziţiei, şi-a amintit cu nostalgie că participa în copilărie la momentul realizării unor astfel de piese.

"Mă bucur pentru ceea ce faceţi şi pentru ce încercaţi să ne dăruiţi în fiecare expoziţie. Muzeul va rămâne în continuare păstrătorul nu doar al artefactelor, ci şi al identităţii de neam, identităţii culturale şi în ceea ce priveşte activităţile oamenilor de-a lungul timpului. Când mă uit la un astfel de păretar sau covor nu pot să nu îmi amintesc decât de bunica mea care stătea toată iarna la război, iar noi, copiii, îi căram suveicile. Adesea scărmănam şi eu lână sau o ajutam pe bunica să ducă lâna la darac şi cine a prins acele perioade cunoaşte parfumul şi legenda fiecărei piese", a declarat viceprimarul Ionel Muscalu.

Ţesăturile sunt realizate din lână, păr de capră, borangic sau in, cânepă, bumbac.

Au fost prezentate aşternuturi, velinţe, lădare sau scoarţe, păretare al căror decor este format din dungi care se repetă, romburi, pătrate, stele sau roata prin succesiune de romburi diferit colorate acoperind întreaga suprafaţă a ţesăturii. Culoarea ţesăturilor vechi scoate în evidenţă tonuri de bleumarin sau roz, vişiniu, galben, roşu, alb, galben, verde.

Despre ceramica zonei Vlaşca se poate spune faptul că erau oale mici sau vase de capacitate mai mare pentru murături ori untură, cu valoare artistică în primul rând datorită formelor elegante.

La eveniment au participat şi directorul adjunct al Muzeului judeţean Giurgiu, Ionuţ Gheorghe, fostul director al Muzeului Judeţean Giurgiu, muzeograf Emil Păunescu, muzeograful Alexandra Cristică. AGERPRES / (AS - autor: Camelia Bigan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Camelia BIGAN / AGERPRES