Muzeul Catedralei Mitropolitane din Timişoara a fost, miercuri seara, gazda vernisajului expoziţiei "Paşi înspre Cer" semnată de artistul plastic Eugen Barzu, un omagiu adus martirilor Revoluţiei din Decembrie 1989 de la Timişoara, sub simbolul Crucii prăznuite de creştinii ortodocşi la sfârşitul acestei săptămâni.

Expoziţia rămâne deschisă până în 14 octombrie.

Martor direct al evenimentelor care au avut loc în 17 decembrie 1989, conferenţiarul de astăzi al Facultăţii de Arte şi Design din cadrul Departamentului de Arte Vizuale - specializarea sculptură a Universităţii de Vest (UVT) Timişoara, Eugen Barzu a declarat pentru AGERPRES că arta monumentală pe care o creează, mai ales în marmură albă, nu este una sacră, ci slujitoare a sacrului, fiind atras cu precădere de reprezentarea îngerilor drept chipuri văzute ale dumnezeiescului nevăzut, sub semnul crucii.

"Pentru mine, arta nu mai reprezintă un scop în sine, ca la începutul carierei mele. Treptat, avansând şi în universul credinţei, cred că am depăşit aceste praguri şi mergând mai departe mi-am dat seama că arta este doar un instrument de care mă pot folosi pentru a găsi un aranjament, o compunere specifică artei plastice, pentru a exprima cel mai bine acel crez. În privinţa simbolurilor la care mă raportez, lucrurile sunt împletite cu multe aspecte ale vieţii. Am fost impresionat în toată fiinţa mea de evenimentele care s-au întâmplat la Timişoara, în decembrie 1989, schimbarea de regim politic, la care am fost şi eu martor, la catedrală, pe trepte şi înăuntru", a spus Eugen Barzu.

El şi-a amintit că la acel moment terminase armata şi se pregătea, împreună cu familia, pentru sărbătorile de iarnă.

"Mie îmi plăceau dintotdeauna colindele şi la ora 17,00 eram în catedrală să ascult colindele de Crăciun interpretate de corul Catedralei, după vecernie. Dar vacarmul de afară al manifestanţilor şi al tancurilor era atât de mare, încât acoperea complet cântarea corului, care s-a oprit. Toţi cei din catedrală am ieşit, eu eram aproape de colonade şi aveam panorama a ceea ce se întâmpla în Piaţa Operei, plină de oameni, om lângă om. Am trăit senzaţii unice, irepetabile. Aveam sentimentul că nu mai sunt acolo, aveam senzaţii sufleteşti complet noi, pe care nu le-am mai trăit. Aveam starea de apartenenţă la mulţimea aceea, sentimentul de unitate al acelor oameni necunoscuţi dar care erau uniţi. Am asemănat acea imagine cu cea a Mântuitorului Hristos, care cred că aceeaşi intenţie a avut-o, de a chema la El toţi oamenii, de a-i îmbrăţişa. De atunci, elementul principal al lucrărilor mele este simbolul hristic al jertfei, crucea. El şi-a jertfit viaţa pe cruce, dar crucea este şi simbolul biruinţei vieţii asupra morţii, de aceea crucea a devenit laitmotivul tuturor lucrărilor mele, sub diverse ipostaze", s-a destăinuit Eugen Barzu.

Un simbol celest prezent în lucrările artistului sunt aripile de îngeri.

"Din universul ceresc şi prezenţa Divinităţii văzute şi la care oamenii au avut acces au fost îngerii. Există reprezentări ale îngerilor în iconografia bizantină în diferite chipuri, dar pentru mine îngerii reprezintă partea văzută a nevăzutului care a coborât la pământ printre noi şi care ne generează un sentiment de siguranţă şi de certitudine a existenţei lumii nevăzute", spune sculptorul.

Prima lucrare monumentală a lui Eugen Barzu, dedicată Centenarului Marii Uniri, a fost montată în curtea Bisericii Dacia Cetate din Timişoara, în anul 2018 Ea uneşte aripile a patru îngeri sub forma unei cruci orizontale, apărătoare a oamenilor, care au punct central crucea verticală, înălţată spre cer.

"În curtea Bisericii Dacia Cetate din Timişoara este un astfel de monument din marmură albă, care reprezintă patru perechi de aripi, în formă de cruce, care care se unesc în crucea hristică centrală. Este răspunsul pe care Dumnezeu mi l-a dat întrebărilor mele. Doamne, dacă mi-ai dat toate ideile acestea de ce nu le pot şi finaliza? Macheta artistică a început în urmă cu 20 de ani, dar probabil că Dumnezeu a vrut să-mi pună la încercare răbdarea. Am avut momente în care am vrut să renunţ, credeam că este doar dorinţa mea fără voia Lui Dumnezeu. A fost un monument terminat în 2018, de Centenarul Marii Uniri. Chiar şi după atâta timp, merg, îl mângâi şi mi se pare incredibil", povesteşte artistul.

El consideră că acel monument se încadrează în categoria premierelor.

"Din păcate, în arealul spaţiului creştin ortodox al lăcaşelor sacre (biserici, bazilici) nu există astfel de monumente care să se afle în proximitatea bisericii. Mă refer la monumente de artă laică, nu artă sacră. Eu nu fac artă sacră, ci doar una laică, care cadrează cu spaţiul bisericesc prin conţinut, expresie şi direcţionează privitorii spre zona centrală, biserica, sacrul. Este o artă adiacentă sacrului, care slujeşte sacrului", explică Eugen Barzu.

Expoziţia vernisată miercuri are tematică religioasă, creştină, lucrările fiind mărturisiri de credinţă realizate prin artă, cu ajutorul artei ca modalitate de exprimare.

"Această expoziţie este un proiect pe care vreau să-l itinerăm şi la alte episcopii, mitropolii şi patriarhii din ţară şi din străinătatea creştină, să le transferăm şi celorlalţi credincioşi şi ierarhi ideile, prin aceste mărturii de credinţă prin artă. Prima ieşire va fi în Serbia. Am dorit să pornim din Timişoara ca un modest gest de recunoştinţă a noastră pentru cei care şi-au jertfit viaţa atunci", a încheiat Eugen Barzu. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: George Onea, editor online: Anda Badea )