Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat miercuri, în deschiderea Simpozionului "Nicolae Donici şi astronomia pe meleaguri moldovene", că marele savant român a privit cerul din perspectivă universală, "cum nimeni n-a ştiut" dintre savanţi, cel puţin în anumite aspecte ale lui.

"El a privit cerul din toată lumea, din perspectivă universală. Ca savant român a fost ales membru al Academiei Române, dat afară din Academie, împreună cu 'trădătorii', între ghilimele, în 1948 şi reprimit în 1991, când au fost reprimiţi post mortem cei care au fost excluşi din cauza ideologiei staliniste sau comuniste generale. Prin urmare, Nicolae Donici rămâne peste timpuri şi peste oamenii care nu l-au receptat, peste regimurile politice care l-au exilat, rămâne un savant român, cu obârşie în Basarabia, alături de mulţi alţii, care trebuie preţuit, respectat şi, din când în când, rememorat. Facem un gest de rememorare culturală, ştiinţifică a unui mare savant care a ştiut să privească cerul cum nimeni n-a ştiut dintre savanţi, cel puţin în anumite aspecte ale lui", a spus Ioan-Aurel Pop.

Dedicat omagierii personalităţii astronomului Nicolae Donici (1874-1960), de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 150 de ani, a avut loc, miercuri, simultan în Aula Academiei Române şi Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, simpozionul organizat în două secţiuni, de Academia Română împreună cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Institutul Astronomic al Academiei Române-AIRA

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, a elogiat personalitatea astronomului Nicolae Donici, "o figură emblematică care s-a impus pe parcursul secolului XX în pofida evenimentelor nefaste de pe continentul nostru, printr-o activitate ştiinţifică de mare valoare, inclusiv pe teritoriul Basarabiei".

"Renumitul astrofizician român s-a născut la Petricani, suburbie a Chişinăului, fiind din fondatorii Uniunii Astronomice Internaţionale, membru de onoare al Academiei Române. Activitatea savantului s-a deosebit prin consacrarea prodigioasă şi imensa pasiune pentru ştiinţă. Cercetările lui Nicolae Donici au cuprins o serie de subiecte importante. (....) Ştiinţele naturii şi domeniul fizicii în particular sau dezvoltat în Basarabia, actualmente Republica Moldova, în primul rând graţie entuziasmului cercetătorilor şi devotamentului lor faţă de ştiinţă. Aceste calităţi au strălucit în toată splendoarea la începutul secolului trecut prin personalitatea lui Nicolae Donici", a subliniat Ion Tighineanu.

El a amintit că, în anul 1908, savantul a construit la Dubăsarii Vechi un observator dotat cu un telescop care era printre cele mai performante din lume.

"Mai târziu a fondat pe malul Nistrului şi o staţie meteo, care a jucat un rol important în activitatea reţelei de staţii meteorologice a României. Accentuăm faptul că Nicolae Donici şi-a pus moşia, dăruită de mătuşa sa Elena, în slujba ştiinţei, şi anume a astronomiei. După 1920, în contextul reformei agrare din România, i s-au cerut dovezi că foloseşte moşia în scopuri ştiinţifice şi a reuşit să demonstreze acest lucru", a adăugat preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Rod al colaborării dintre cele două academii, manifestarea este menită să evidenţieze personalitatea lui Nicolae Donici pe baza noilor cercetări istorice, precum şi contribuţiile altor astronomi de pe meleaguri moldovene.

În cadrul evenimentului, Maria Roemmich-Brunsiwg, nepoata astronomului Nicolae Donici, a transmis un mesaj video de la Buenos Aires, subtitrat în limba română. Un mesaj similar a fost transmis de Ewine Van Dishoeck, preşedinte al Uniunii Astronomice Internaţionale (2018-2021).

Cu acest prilej va fi lansat volumul omagial intitulat "Cerul văzut de pe meleaguri moldovene", de Magda Stavinschi.

Personalitate ştiinţifică recunoscută pe plan internaţional, în special prin numărul record de eclipse de Soare observate, Nicolae Donici a fost membru fondator al Uniunii Astronomice Internaţionale-UAI (1919) şi membru de onoare al Academiei Române (1922). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)