O serie de poveşti neştiute despre tinereţea lui Avram Iancu şi despre şederea sa la Târgu Mureş au fost dezvăluite, joi, într-o conferinţă prilejuită de împlinirea a 200 de ani de la naşterea sa, organizată de Institutul de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Şincai", în parteneriat cu Instituţia Prefectului - judeţul Mureş şi Asociaţia Transilvană pentru Cultură.

"Tema despre tinereţea lui Avram Iancu am propus-o cu gândul că Târgu Mureşul a fost pentru el o etapă importantă, pentru că după ce a încheiat studiile de drept la Cluj, aici a urmat trei ani pregătirea avocaturii şi a carierei de avocat. Aici absolvenţii universităţilor şi colegiilor academice urmau această pregătire la Tabla Regească. Prin urmare, aici a poposit, aici a scris o parte din viaţa lui, aici îl găsesc evenimentele de la 1848, chiar în zilele când el îşi pregătea susţinerea licenţei la Târgu Mureş. Şi pentru noi sigur că este ceva deosebit faptul că pe acest traseu al revoluţiei - Blaj, Cluj - şi Târgu Mureş se aşează ca un loc important. Aici a stat, pe actuala stradă Avram Iancu, numită atunci strada Olarilor. Aici s-a simţit foarte bine şi mai ales că în casa lui s-a scris o pagină din ceea ce a reprezentat geneza revoluţiei", a declarat profesor universitar doctor Cornel Sigmirean, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Şincai".

Cercetătorul a spus că Avram Iancu a plecat de la Târgu Mureş spre Blaj, pentru a participa la adunarea în care a transmis idealurile revoluţiei paşoptiste.

"Putem spune că la Târgu Mureş a fost aproape un cartier general al lui Avram Iancu prin faptul că acest om deosebit avea o mare autoritate asupra colegilor, era frumos, inteligent, avea toate calităţile pentru a fi un lider al revoluţiei. A fost cetăţean al acestui oraş trei ani, practic aici s-au scris pagini frumoase de istorie pentru că a fost un om chiar special, un om unic. Iosif Vulcan a spus că Iancu a fost unic şi ca personalitate istorică, în modestie şi de o generozitate cum rar întâlneşti", a spus Cornel Sigmirean.

Profesorul a precizat că multe oraşe se înscriu în "dreptul de moştenire" în legătură cu Avram Iancu, dar că la Târgu Mureş a fost scrisă o pagină extrem de importantă din viaţa acestuia.

"Ne străduim să scriem cât mai mult, să cercetăm aceşti ani petrecuţi aici, în perioada de aur, să zicem, a tinereţii lui - cu teatru, cu cafenelele, cu restaurantele în care a petrecut viaţa - clasică pentru studenţi (...). Atât românii, cât şi maghiarii îl recunosc ca un lider, vorbea foarte bine limba maghiară pentru că a urmat şcolile în limba maghiară, chiar maghiarii îl alintau cu numele de Abi. Era un bărbat foarte frumos, cu ochi albaştri, blond. Avea calităţi care-l recomandau. În urmă cu câţiva ani am citit fragmente dintr-un roman publicat în 1872 la Budapesta de un scriitor, om politic, fost ministru, Lukacs Bela, care are câteva pagini în romanul 'Robia aurului' despre moţii care lucrau în minele statului. Şi acolo are nişte pagini deosebite despre Avram Iancu. El a fost iubit de toţi, şi de români, şi de unguri", a arătat Sigmirean.

Istoricii prezenţi la conferinţă au scos în evidenţă faptul că Avram Iancu a plecat la Viena, în 1850, după revoluţia paşoptistă, şi că în drumul său a fost primit cu simpatie prin toate oraşele prin care a trecut, iar la Budapesta a fost organizat un banchet în cinstea sa.

"Era un om special. Din păcate, sfârşitul a fost atât de trist. Ultimii ani au fost trişti, aproape mă gândesc că purtăm o culpă pentru acest lucru, am asistat cum un om se degradează", a precizat Cornel Sigmirean.

Prefectul judeţului Mureş, Ciprian Dobre, a arătat că, până în acest an, despre viaţa lui Avram Iancu nu s-a mai făcut un film în România, de aceea în cadrul cadrul conferinţei de la Târgu Mureş a fost prezentată pelicula "Avram Iancu împotriva Imperiului", în Regia lui Neagu Theo Thorn, în premieră la Târgu Mureş.

Prof. univ. dr. Sorin Şipoş de la Universitatea din Oradea, cel care a participat ca şi consultant ştiinţific la realizarea producţiei "Avram Iancu împotriva Imperiului", a precizat că această peliculă a fost creată pentru anul bicentenar, fiind o docu-dramă, în sensul că jumătate din film este ştiinţific, iar cealaltă jumătate este artistic. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)