Peste 150 de drahme şi tetradrahme greceşti din argint, vechi de circa 2.000 de ani, descoperite la Poiana Cristei de doi căutători de comori, cu ajutorul unor detectoare de metale, au ajuns la Muzeul Vrancei şi urmează a fi trimise la un laborator din Iaşi pentru a fi datate şi evaluate, au informat, miercuri, reprezentanţii instituţiei de cultură.

"Această descoperire de la Poiana Cristei este una interesantă, fiind găsite la un loc 152 de monede de monede. Ieri (marţi - n.red) arheologii noştri au mers pe teren să stabilească exact zona, perimetrul în care acestea au fost descoperite, să vedem cum au stat în pământ, dacă putem vorbi de un cimitir, un mormânt sau au fost pur şi simplu îngropate din fugă. Monedele au fost găsite la o adâncime de circa 50 de centimetri. Nu ştim dacă au fost îngropate mai adânc în sol şi ulterior au fost aduse la suprafaţă de aluviuni sau alunecări de teren, dar, după toate indiciile luate de arheologi, se pare că ele au fost îngropate pe fugă. Vorbim de copii după monede greceşti, nu neapărat de mare calitate, dar sunt interesante. Sunt drahme şi tetradrahme greceşt din argint făcute de daci la nord de Dunăre, cu o vechime estimativă de circa 2.000 de ani", a declarat, miercuri, managerul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă.

Potrivit acestuia, în total au fost găsite 157 de monede, dintre care cinci fiind descoperite de arheologii care au cercetat zona ulterior descoperirii.

"Monedele au fost găsite direct în sol. A existat probabil o materie naturală care s-a dezintegrat, pentru că nu cred că au fost depuse direct în sol, dar după 2.000 de ani, elementul în care acestea au fost puse pentru a fi protejate s-ar fi putut deteriora, putrezi. Interesant este că au fost găsite împreună toate aceste monede, de unde ideea că ele au aparţinut unei comunităţi sau unei căpetenii, care probabil s-a retras, a fugit, pentru că ele au fost îngropate la repezeală", a menţionat managerul Valentin Muscă.

Deşi nu este prima descoperire de acest tip de pe teritoriul Vrancei, aceasta vine să confirme faptul că locuitorii de acum mai bine de 2.000 de ani din această zonă a Carpaţilor de Curbură aveau capacitatea de a prelucra metalul, dar şi existenţa unui comerţ activ în spaţiul de la nord de Dunăre.

"Nu este prima descoperire de acest gen, ceea ce ne arată că acest spaţiu al Carpaţilor de Curbură era o zonă de trecere, atât a migratorilor, cât şi a celor care făceau comerţ cu popoarele de la nord de Dunăre. Pentru că, din punct de vedere economic, exista un schimb între nordul şi sudul Dunării. Dunărea nu era o frontieră, ci un punct de trecere dintr-o parte în alta. Mărimea tezaurului, peste 150 de monede, chiar dacă acestea nu sunt autentice, ci copii ale unora greceşti făcute aici, pe teritoriul Daciei, arată că locuitorii de aici îşi permiteau, aveau şi materialul necesar, dar şi capacitatea tehnică de a le ştanţa", a mai evidenţiat Valentin Muscă.

Cei doi bărbaţi, cu vârste de 37 şi 48 de ani, din Poiana Cristei, au descoperit săptămâna trecută, cu ajutorul unor detectoare de metale, cele 152 de monede din argint îngropate în pământ în zona unei păduri din satul Podul Lacului. Ulterior, aceştia au anunţat autorităţile şi au predat monedele la primărie.

În urma expertizării monedelor, cei doi pasionaţi de comori ar putea primi până la 30% din valoarea estimată a acestora. AGERPRES / (A - autor: Dana Lepădatu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)