Parlamentul României

Camera Deputaților

DECLARAȚIE DE PRESÃ

UDMR - 'Linia roșie' și limitele constituționale ale condiționării politice

Constituția nu cunoaște voturi de rangul întâi și voturi de rangul doi!

UDMR a anunțat că nu va susține un Guvern dacă voturile AUR și SOS contribuie la formarea majorității parlamentare. Consider că această poziție trebuie analizată atât din perspectivă constituțională, cât și din perspectiva respectului datorat cetățenilor care și-au exercitat dreptul de vot.

UDMR are dreptul să refuze o alianță politică, să nu negocieze cu anumite partide și să stabilească propriile condiții pentru acordarea votului său. Dar există o distincție esențială între libertatea unui partid de a decide cum votează și dreptul Parlamentului de a-și exercita atribuțiile constituționale.

Constituția României nu instituie categorii de voturi parlamentare în funcție de partidul din care provin. Parlamentarii AUR și SOS au mandate obținute în condițiile legii, iar voturile lor trebuie luate în considerare potrivit acelorași reguli constituționale și parlamentare aplicabile tuturor parlamentarilor.

Articolul 69 alin. (2) din Constituție prevede expres: 'Orice mandat imperativ este nul', consacrând caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar. De asemenea, art. 103 alin. (3) stabilește că Guvernul primește votul de încredere al Parlamentului cu majoritatea deputaților și senatorilor, fără să prevadă excluderea voturilor parlamentarilor unei anumite formațiuni politice.

Prin urmare, UDMR poate decide să nu voteze un Guvern susținut și de AUR sau SOS, dar nu poate impune Parlamentului o regulă potrivit căreia voturile acestor parlamentari ar fi nelegitime ori nu ar trebui luate în calcul. Regulile învestirii Guvernului sunt stabilite de Constituție, nu de liniile roșii ale partidelor.

Dincolo de această problemă constituțională, declarațiile domnului Kelemen Hunor ridică și o problemă de respect față de alegători. Parlamentarii formațiunilor politice mai mici sau mai noi nu au ajuns în Legislativ prin numire, ci prin votul cetățenilor. În spatele fiecărui mandat există oameni care au mers la urne și și-au exprimat liber opțiunea democratică.

A pune sub semnul întrebării legitimitatea reprezentanților aleși doar pentru că provin din anumite partide înseamnă, indirect, a pune sub semnul întrebării și opțiunea celor care i-au votat. Cetățenii care au ales partide noi, partide mici sau formațiuni aflate în opoziție nu sunt mai puțin legitimi decât cei care au votat partidele tradiționale sau UDMR.

În același timp, este legitim să discutăm despre influența pe care UDMR a exercitat-o în politica românească în ultimele decenii. Deși obține, în mod obișnuit, aproximativ 5% din voturile exprimate la nivel național, formațiunea a participat frecvent la guvernare și a avut, în anumite momente, un rol decisiv în formarea majorităților parlamentare.

Nu contest dreptul UDMR de a participa la guvernare și nici dreptul cetățenilor care o votează de a fi reprezentați. Contest însă orice pretenție de superioritate politică și orice abordare prin care voturile unor cetățeni ar fi considerate mai puțin legitime decât ale altora.

Dacă domnul Kelemen Hunor consideră că realinierile politice și apariția unor noi grupuri parlamentare reprezintă o problemă pentru sistemul politic, atunci este legitim să discutăm și despre rolul pe care UDMR l-a avut în formarea și schimbarea majorităților guvernamentale. Principiile invocate trebuie să fie aceleași pentru toți, indiferent de partid.

Cu ce drept poate un partid să privească de sus cetățenii care au ales alte formațiuni politice? Cu ce drept poate sugera că voturile unor parlamentari aleși democratic ar trebui să cântărească mai puțin?

Boala cronică a parlamentarismului românesc nu este existența partidelor mici și nici diversitatea opțiunilor politice. Problema apare atunci când negocierile de culise, interesele de partid și calculele pentru accesul la putere ajung să prevaleze asupra interesului public și a respectului față de alegători.
Solicit tuturor partidelor să reevalueze modul în care poartă negocierile pentru formarea viitorului Guvern și să așeze în centrul deciziilor lor interesul național, respectarea Constituției și voința cetățenilor.

Principalul partener al clasei politice nu trebuie să fie un partid sau o majoritate de conjunctură, ci cetățeanul român.

Într-o democrație autentică, niciun partid nu deține monopolul legitimității, niciun lider politic nu poate revendica un drept de veto asupra votului altora, iar niciun alegător nu trebuie tratat cu superioritate sau dispreț. Principalul partener al clasei politice nu trebuie să fie un partid sau o majoritate de conjunctură, ci cetățeanul român

Constituția nu cunoaște voturi de rangul întâi și voturi de rangul doi. Iar respectul față de cetățeni nu poate fi negociat în funcție de interesele politice ale momentului.