Managerul interimar al Complexului Muzeal Național 'Moldova' Iași, Alexandru Chituță, a declarat, marți, în cadrul unei conferințe de presă, că dorește o evaluare structurală a Palatului Culturii, după ce a observat crăpături și infiltrații de apă la subsolul clădirii.

'Împreună cu directorul administrativ am văzut, după câteva săptămâni, când a plouat, cum țâșnea apa la subsolul Palatului. Am văzut câteva crăpături aici, la fereastră. (...) Am fost aseară (luni seara - n.r) în podul Palatului și am văzut că sunt zone în care ploaia pătrunde prin acoperiș', a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, managerul interimar al Palatului Culturii - Complexul Muzeal Național 'Moldova', Alexandru Chituță.

Acesta a menționat că a vorbit și cu reprezentanții firmei care a executat lucrările de reparații și reconsolidare a Palatului Culturii.

'Mi-a spus care e problema: o parte din Palat este construită pe vechile ruine domnești, o parte pe pământ', a precizat Alexandru Chituță.

'Ca manager, mi se pare normal să cunosc care sunt toate problemele. Dacă se întâmplă ceva, toată lumea spune 'tu ești manager, nu știi ce se întâmplă acolo?' Am văzut crăpăturile, am vorbit cu câțiva arhitecți, dar cred că un inginer structurist ne poate face o foarte bună părere despre situația la zi', a declarat Alexandru Chituță.

În perioada septembrie 2008 - aprilie 2016, la Palatul Culturii s-au desfășurat, în două etape, lucrări de reparații și reconsolidare. Lucrările, în valoare de de 26.120.622 euro, fără TVA, pentru o arie de 34.000 de metri pătrați, au fost derulate în cadrul proiectului guvernamental 'Reabilitarea monumentelor istorice din România', cu finanțare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și implementat de Unitatea de Management a Proiectului din componența Ministerului Culturii.

La restaurare au lucrat 350 de muncitori și specialiști.

Proiectul de consolidare și restaurare prevedea consolidări cu centuri de beton armat a planșeelor, consolidarea structurii metalice centrale cu beton armat, ancorarea grinzilor metalice în centuri, consolidarea în pod cu sistem de grinzi. Pentru partea arhitecturală, sunt prevăzute intervenții de tipul demontării tencuielilor degradate, demontarea pardoselilor uzate și protejarea pardoselii artistice, montarea de pardoseli noi de tip parchet, executarea unei hidroizolații orizontale, reparații totale ale tâmplăriilor din lemn și metal și înlocuirea cercevelelor exterioare cu altele de stejar sau lamelate cu geam termopan, reparații ale pardoselilor din marmură și a scărilor din mozaic, restaurarea integrală a fațadelor. De asemenea, în curțile interioare este prevăzută montarea a două ascensoare cu aspect transparent decorativ. Concomitent cu lucrările de structură și arhitectură, s-a realizat integral și sistemul de instalații.

***
Palatul Culturii, efigie a municipiului Iași, a fost dat în folosință în 1925. Construit în stil neogotic, după planurile arhitectului I.D. Berindei, lucrările la Palat s-au desfășurat pe parcursul a două decenii.

Deși nu este construit peste temelii antice, după cum se presupunea la începutul secolului al XX-lea, Palatul Culturii se înalță peste ruinele curților domnești medievale, atestate documentar în 1434. De asemenea, au fost folosite, parțial, și temeliile vechiului palat (neoclasic) din vremea voievodului Alexandru Moruzi (1806-1812), refăcut de Mihail Sturza (1841-1843) și demantelat în 1904.

Actualul imobil în care se află Palatul Culturii din Iași a fost inaugurat în anul 1925 de regele Ferdinand al României. Edificiul este realizat în stil neogotic. Conceput în spiritul palatelor comunale din Occident, Palatul este cea mai importantă realizare a stilului neogotic de pe teritoriul României. Edificiul este considerat un adevărat 'cântec de lebădă' al arhitecturii romantice din secolul al XIX-lea. Fiind o realizare arhitectonică remarcabilă, edificiul s-a impus ca o adevărată efigie a vechii capitale a Moldovei. Clădirea este considerată de însemnătate națională, fiind inclusă pe Lista Monumentelor Istorice.

Clădirea monument are 298 de încăperi cu o suprafață de aproximativ 36.000 metri pătrați. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Palatul a fost folosit drept cazarmă a trupelor germane și, ulterior, sovietice.

De asemenea, clădirea a servit ca Palat de Justiție până în 1955, an în care a fost destinat găzduirii unora dintre cele mai importante instituții culturale din țară, reunite sub denumirea de Complexul Național Muzeal Moldova din Iași.

Construcția, concepută fără rosturi și cu două sisteme constructive, a avut nevoie, după numai 16 ani de la darea sa în folosință, de unele lucrări de consolidare, în 1938, care au fost continuate după cutremurul din 1940. Degradările s-au accentuat după cutremurul din 1986, când au apărut fisuri și crăpături, dar și deteriorări pe importante suprafețe din pereți, tavane și la nivelul elementelor ornamentale. AGERPRES / (A - redactor: Daniela Malache, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)