REPORTAJ Dâmbovița: De la manuscrisele secolului al XVI-lea la Biblia din 1688, patrimoniul de carte veche al Târgoviștei
Manuscrise realizate cu o migală greu de imaginat astăzi, cărți tipărite în urmă cu cinci secole și volume care au circulat prin mai multe provincii istorice românești se află în colecțiile Complexului Național Muzeal 'Curtea Domnească' din Târgoviște.
Unele sunt adevărate rarități, iar păstrarea lor presupune ani de muncă specializată, intervenții minuțioase de restaurare și condiții stricte de conservare.

Dimitrie Cantemir - Istoria Imperiului Otoman, Hamburg, 1745
Cărți rare și povești ascunse în paginile lor fac parte din patrimoniul de carte veche de la Târgoviște. Sunt volume care spun povestea evoluției limbii române, a tiparului și a circulației culturale dintre Țara Românească, Moldova și Transilvania.
***
La Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni, din cadrul Complexului Muzeal 'Curtea Domnească' Târgoviște, muzeografa Irina Cîrstina prezină importanța colecției de cărți rare aflată aici.
'Nu suntem într-un loc care e întâmplător. Dacă ne gândim la Târgoviște, ne gândim la primele tipărituri, ne gândim la Macarie, ne ducem la 1500, ne gândim la Coresi, centrele tipografice de la Mitropolie și Mănăstirea Dealu', a declarat muzeografa din cadrul Complexului Muzeal 'Curtea Domnească' Târgoviște, Irina Cîrstina, pentru AGERPRES.
În colecțiile muzeului se regăsesc volume care ilustrează această evoluție, de la manuscrise din prima jumătate a secolului al XVI-lea până la tipărituri realizate în vremea domnitorilor români.
'Aceste volume poate nu sunt atât de spectaculoase vizual pentru un privitor care nu e atât de interesat de carte, mai ales de o carte veche într-o limbă pe care cu greu o înțelege. Volumele acestea nu sunt scrise în limba română cu alfabetul latin, sunt scrise în limba română cu alfabetul chirilic și, cumva, îți trebuie o anumită pricepere să le tălmăcești, să le înțelegi. Dar o dată ce reușești să înveți alfabetul, îți dai seama ce curat se scria în limba română la 1640, 1700, în vremea lui Brâncoveanu', precizează muzeografa Irina Cîrstina.
Cea mai veche piesă din colecția de carte veche a muzeului este un manuscris datat între anii 1500 și 1550. Realizat de o mână extrem de pricepută, acesta impresionează prin caligrafie, majusculele colorate în roșu și chenarele cu motive florale și geometrice. Paginile sunt ordonate cu o precizie remarcabilă, iar execuția demonstrează măiestria celor care realizau astfel de lucrări într-o perioadă în care hârtia și materialele necesare erau greu de procurat.
'Pare o muncă incredibilă. Cum se putea face asta la 1500 când vremurile nu erau dintre cele mai prielnice?!', spune Irina Cîrstina.
***
O altă etapă importantă este reprezentată de perioada domniei lui Matei Basarab, când tiparul de la Târgoviște a cunoscut o dezvoltare semnificativă.
'Din vremea lui Matei Basarab avem 'Îndreptarea legii'. Este un fel de cod de legi și religioase, dar și laice. Ce se întâmpla cu cei care făceau bani falși? Li se tăia mâna. Ce se întâmpla cu cei care furau? Deci, era un cod de legi, 'Îndreptarea legii', din vremea lui Matei Basarab. 'Evanghelia învățătoare', cea tipărită la Mănăstirea Dealu, la 1644, o avem și noi. Mergem mai departe, la Constantin Brâncoveanu, și din epoca lui, cu ajutorul lui Antim Ivireanul, Brâncoveanu tipărește mai multe volume. Mai avem un volum publicat pe două coloane, fiecare pagină, în română și în greacă și este Evanghelia greco-română, de la 1693. Câtă pricepere, pentru că atunci cărțile se tipăreau filă cu filă. Cumva, literele erau așezate și tipărirea nu era un proces tehnologizat, cum ne închipuim acum că se tipărește și se scot sute și mii de exemplare. Se tipărea exemplar cu exemplar', explică Irina Cîrstina.
Un alt reper este 'Biblia de la București' din 1688, cunoscută și ca Biblia lui Șerban Cantacuzino, un exemplar fiind păstrat și expus la Muzeul Tradițiilor Militare Dâmbovițene - Școala de Cavalerie, în secțiunea dedicată lui Constantin Brâncoveanu.

Biblia de la Bucureşti, 1688
'Traducerea Bibliei în limba română a presupus aproximativ zece ani de muncă din partea celor mai învățați oameni ai vremii, în așa fel încât toată lumea să înțeleagă Biblia în limba română. Cine ar mai face acum această muncă?! E adevărat că aceste exemplare acum sunt rare și sunt neprețuite și dacă ar fi să le punem o valoare, pentru că vizitatorii ne întrebă des: 'dar cât costă acest obiect?', ar fi de ordinul zecilor de mii de euro, de ordinul sutelor de mii de euro, cam asta înseamnă un singur exemplar', spune Irina Cîrstina.

Biblia de la Bucureşti, 1688
***
Colecția complexului muzeal din Târgoviște include și 'Cazania lui Varlaam', tipărită la Iași în 1643, un volum masiv, cu sute de file, aflat la Muzeului Tiparului și al Cărții Vechi Românești.

Cazania lui Varlaam, Iaşi, 1643
'Îl găsim și pe Cantemir. Cantemir a scris în limba latină Istoria Imperiului Otoman. Și la Târgoviște există un exemplar, nu din vremea lui Cantemir, puțin mai târziu la Hamburg au tipărit această carte la 1745 și noi avem cu toate miniaturile sultanilor într-o stare absolut impecabilă, pare miraculos că această carte nu a avut nevoie de restaurare și noi avem un exemplar în Muzeul Tiparului. Apoi sunt ferecături de carte, pentru că, așa cum spuneam, cărțile sunt valoroase prin conținutul lor, sunt valoroase ca obiect și atunci când erau dăruite de domnitori, de exemplu de Matei Basarab și de doamna Elina, ele erau îmbrăcate ca un fel de supracopertă din argint cu pietre prețioase și, o dată în plus, le dădeau și mai mare valoare. Dar le și ajutau să se păstreze în caz de incendii, la năvăliri, dezastre naturale care ar fi degradat iremediabil aceste volume. Este o poveste frumoasă la Muzeul Tiparului și ea este utilă nu doar copiilor, oricărui adult să vadă de la pergament, la hârtia manuală, la hârtia tipografică, la filigran, ce înseamnă totuși arta aceasta a scrisului', spune Irina Cîrstina.

Dimitrie Cantemir - Istoria Imperiului Otoman, Hamburg, 1745
Cartea veche nu impresionează doar prin vechime, ci și prin raritate. Unul dintre manuscrisele din colecția târgovișteană ar putea avea doar 10-20 de exemplare similare în România, estimează Irina Cîrstina. Volume de acest tip se regăsesc în colecții precum cele ale Bibliotecii Sfântului Sinod, Muzeului Național de Istorie a României sau Bibliotecii Academiei.
Unele cărți păstrează și urmele celor care le-au citit sau le-au avut în proprietate. Însemnările de pe file consemnează uneori evenimente precum cutremure, epidemii sau schimbări politice, transformând volumele în documente directe despre viața oamenilor de acum câteva sute de ani.
'Cartea aceea e un martor de acum 300 de ani', spune muzeografa, explicând că aceste însemnări oferă informații care nu se regăsesc întotdeauna în documentele oficiale.
***
Dincolo de valoarea exponatelor, păstrarea lor presupune o activitate de restaurare complexă, care poate dura foarte mult. Un volum de aproximativ 200 de pagini poate necesita un an întreg de intervenții, întrucât fiecare filă trebuie curățată, decontaminată și reparată, iar coperta și legătura cărții trebuie, la rândul lor, consolidate. Restaurarea nu înseamnă o simplă curățare, ci îndepărtarea depunerilor acumulate în timp, a contaminanților și a urmelor lăsate de manipularea repetată. Intervențiile asupra structurii cărții urmăresc să împiedice desprinderea filelor și pierderea integrității volumului.

Tetraevanghelul, sec XVI
Un exemplu este Tetraevangheliarul de secol XVI din colecția muzeului, restaurat de Tatiana Bălășescu, specialist care a lucrat timp îndelungat la recuperarea unor volume vechi. Intervențiile asupra filelor sunt atât de bine realizate încât, în unele cazuri, diferențele dintre hârtia originală și zonele restaurate este foarte mică. Odată restaurate, cărțile sunt păstrate în hârtie specială de filtru și în cutii individuale, pentru a fi protejate de factorii care le-ar putea accelera degradarea.

Tetraevanghelul, sec XVI
'Regula de aur este să le conservăm', a explicat Irina Cîrstina, arătând că tocmai fragilitatea hârtiei impune limitarea perioadelor în care originalele sunt expuse publicului.

Tetraevanghel slavon, manuscris, sec XVI
Ea atrage atenția și asupra efortului celor care realizau cărțile în urmă cu sute de ani. Hârtia nu era disponibilă în cantități mari, iar o greșeală de scriere putea însemna pierderea unei file. În cazul hârtiei manuale, aceasta era obținută din resturi textile transformate într-o pastă, care era apoi uscată. Ulterior, au fost utilizate și tipuri de hârtie cu filigran, importate inclusiv din Franța.

Tetraevanghel slavon, manuscris, sec XVI
Tipărirea era, de asemenea, un proces dificil. Volumele se realizau filă cu filă, literele fiind așezate manual, iar obținerea unui exemplar presupunea timp, pricepere și cheltuieli importante din partea celor care finanțau tipografiile.

Tetraevanghel slavon, manuscris, sec XVI
Pentru public, vizitarea Muzeului Tiparului din Târgoviște oferă ocazia de a descoperi nu doar cărți vechi, ci și etapele prin care s-a dezvoltat arta scrisului și a tipăririi, de la pergament și hârtie manuală până la hârtia tipografică și filigran.
'Valoarea lor nu este valoarea banilor. Valoarea lor este aceea pe care o dăm trecutului propriu', a mai spus Irina Cîrstina, considerând că aceste volume trebuie privite ca mărturii ale istoriei și ale identității culturale.
***
O selecție de carte veche din colecția Complexului Muzeal 'Curtea Domnească' Târgoviște a fost prezentată, în perioada septembrie-noiembrie, în expoziția 'Scriptorium - Tezaur de carte veche', organizată la Palatul Braunstein din Iași. Muzeografa Irina Cîrstina spune că volumele au fost selectate nu doar pentru valoarea lor ca obiecte istorice, ci și pentru mesajul pe care îl transmit despre identitatea românească.
'Sunt cărți care vorbesc despre noi, românii. Dacă ne aplecăm asupra acestor cărți, descoperim limba română în secolul al XVII-lea, tipărită cu mare cheltuială, prin grija unor domni ca Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Vasile Lupu. O limbă foarte curată, o limbă română care stă la baza limbii române moderne', afirmă Irina Cîrstina.
Potrivit acesteia, faptul că o carte tipărită la Iași putea ajunge la Târgoviște sau în Transilvania și era înțeleasă de cititori demonstrează existența unor legături lingvistice și culturale puternice între românii din provinciile istorice, cu mult înaintea Unirii.
'Chiar dacă aceste cărți nu militau pentru asta, de fapt, ele asta făceau', a mai subliniat muzeografa.
Prin manuscrisele, tipăriturile și volumele restaurate păstrate în colecțiile sale, Complexul muzeal ''Curtea Domnească'' din municipiul Târgoviște conservă o parte importantă din istoria cărții românești și din efortul generațiilor care au contribuit la transmiterea limbii și culturii peste timp. AGERPRES / (AS - redactor: Cornelia Dumitru, editor: Marius Frățilă, editor online: Ady Ivaşcu)
Foto: Cornelia DUMITRU / AGERPRES
*Explicaţie foto deschidere: Dimitrie Cantemir - Istoria Imperiului Otoman, Hamburg, 1745
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Opera Națională București lansează Festivalul Coral ''Stelian Olariu''
Opera Națională București anunță organizarea primei ediții a Festivalului Coral ''Stelian Olariu'', care va avea loc în zilele de 23, 25 și 26 noiembrie. Sub genericul ''Trei armonii, o singură moștenire'', festivalul, care îl omagiază pe maestrul care a format generații de artiști ai Corului Operei
Timiș: Lucrări în ulei și bronz, ale lui Giorgio de Chiricco, fondatorul picturii metafizice, la MNArT
Muzeul Național de Artă Timișoara (MNArT) va vernisa, pe 27 noiembrie, expoziția ''Giorgio de Chirico: Sensul Spațiului Urban - Pittura metafisica'', care aduce pe simeze, pentru prima dată în România, 51 de opere ale celebrului artist italian, lucrări în ulei și bronz, care vor putea fi vizionate până în 11 aprilie 2027.
Ministerul Culturii: Două premii Silver pentru Artexim la Romanian PR Award 2026
Artexim a primit două premii Silver la Romanian PR Award 2026, a anunțat Ministerul Culturii. Cele două distincții, Silver Award for Excellence - Categoria Comunicare în sectorul public și Silver Award for Excellence - Categoria Cultură, Artă, recompensează campania ''În căutarea excelenței: Work in Progress'', conc
Asociația pentru Muzeul Țăranului va fi lansată oficial în 23 noiembrie
Un eveniment prilejuit de lansarea oficială a Asociației pentru Muzeul Țăranului va avea loc, luni, 23 noiembrie, la Muzeul Național al Țăranului Român. ''Vă invităm cu bucurie la lansarea oficială a Asociației pentru Muzeul Țăranului - o seară în care vă arătăm ce am construit împreună până acum și cum puteți f
Iași: Actorii de la Teatrul ''Luceafărul'' prezintă publicului din Dublin spectacolul ''Uriașul egoist''
Actorii Teatrului pentru copii și tineret ''Luceafărul'' din Iași vor urca, duminică, pe scena Axis Ballyum Arts Centre din Dublin, pentru a interpreta spectacolul ''Uriașul egoist'', în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României. Managerul Teatrului ''Luceafărul'', Olt
Horia Brenciu - două concerte aniversare, sâmbătă și duminică, la Sala Palatului din Capitală
Artistul și cântărețul Horia Brenciu și HB Orchestra vor susține, sâmbătă și duminică, două concerte aniversare intitulate ''Fac ce-mi spune inima'', la Sala Palatului din Capitală. Cele două spectacole marchează 15 ani de la primul concert susținut de artist pe scena Sălii Palatului.
Vaslui: O nouă ediție a programului de burse pentru elevi și studenți ''Ioachim Mareș'', lansată de Episcopia Hușilor
Episcopia Hușilor a lansat o nouă ediție a programului de burse pentru elevi și studenți ''Episcopul Ioachim Mareș'', în cadrul căruia elevi din ciclul gimnazial și studenți cu rezultate bune la învățătură vor fi sprijiniți financiar. Potrivit
Sibiu/ Vasile Bănescu despre imaginea Europei în mediul online: Negativul se consumă astăzi compulsiv
Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, a declarat, la Conferința de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală de la Sibiu, că întâlnește în activitatea sa la CNA materiale difuzate online care prezintă Europa și Uniunea Europeană exclusiv în termeni negativi. ''Eu, la CNA, văd lucruri in
AnulBrâncuși/Olt: 'Brâncuși - rădăcini oltenești, aripi universale', expoziție de artă fotografică dedicată marelui sculptor
O expoziție de artă fotografică dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, 'Brâncuși - rădăcini oltenești, aripi universale', găzduită până pe 2 decembrie în foaierul din sediul Consiliului Județean Olt, a avut vernisajul joi, la Biblioteca Județeană Olt 'Ion Minulescu'.
Directorul AGERPRES, Claudia Nicolae, avertizează asupra dezinformării: Riscul e să nu mai credem nimic, nici adevărul
Directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a avertizat, joi, la Conferința de Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală de la Sibiu, că răspândirea falsurilor realizate cu ajutorul inteligenței artificiale poate face publicul să pună la îndoială chiar și informațiile autentice. Claudia Nicolae a arăta
TNB anunță că a încetat contractul individual de muncă al regizorului Felix Alexa
Teatrul Național 'I.L. Caragiale' București a informat joi că, începând cu data de 17 noiembrie, contractul individual de muncă al regizorului Felix Alexa a încetat. 'În urma unei solicitări formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Teatrul Național &
Ministrul Culturii - întâlnire cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță; discuții despre finanțări europene
Infrastructura culturală mobilă în mediul rural, formarea specialiștilor în restaurare și soluțiile verzi pentru conservarea monumentelor istorice se numără printre propunerile pentru viitoare finanțări europene discutate de ministrul Culturii, Ioana Ciocan, cu eurodeputatul Nicu Ștefănuță, lider al Grupului Verzilor și membru în Comisia pentru bugete a Par
Directorul general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală: Consumul cultural este în scădere
Carmen Croitoru, director general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, unul dintre coordonatorii 'Barometrului de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale', lansat joi la Teatrul Național, a afirmat, referindu-se la consumul cultural, că acesta 'este în scădere'. 'Adevărul este că suntem
Sălaj: Tezaure de monede vechi de peste 2.000 de ani, descoperite de detectoriști, expuse la Muzeul din Zalău
Tezaure de monede dacice, romane, grecești și medievale, descoperite în ultimii ani în mai multe localități din Sălaj cu ajutorul detectoarelor de metale, pot fi văzute de public în cadrul unei expoziții temporare vernisate, joi, la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.











