Hărţi din secolele XVI-XVII, provenite dintr-o colecţie privată, sunt expuse, unele în premieră, la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, printre acestea regăsindu-se şi una dintre primele hărţi care înfăţişează Transilvania, realizată de Johannes Sambucus şi tipărită în anul 1566.

"Astăzi a fost vernisată la Muzeul Naţional al Unirii o expoziţie de hărţi. Expoziţiile de hărţi sunt ceva rar în spaţiul expoziţional muzeal românesc. Extrem de rare sunt câteva hărţi care sunt expuse în premieră. Pentru prima dată, publicul din România poate să vadă hărţi din secolul XVI, o hartă care reprezintă pentru prima dată spaţiul geografic al Transilvaniei, hărţi cu o valoare patrimonială, dar şi valoare financiară extrem de mare", a declarat, marţi, la vernisajul expoziţiei, curatorul acesteia, muzeograful Liviu Zgârciu.

Sunt expuse 27 de hărţi care aparţin unei persoane private din Bucureşti, Nicolae Mihăilescu, în a cărei colecţie se regăsesc peste 100 de reprezentări cartografice, inclusiv planigloburi.

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES

Inclusiv la Alba Iulia sunt expuse planigloburi, datând din 1616, 1661,1689 sau 1690.

Sunt hărţi care reprezintă Imperiul Otoman, tipărită la Antwerp în 1595, Ţara Sfântă - Palestina, realizată în 1629 la Amsterdam, Japonia, publicată tot la Amsterdam, în 1641, cursul Dunării în Europa Centrală, tipărită, din nou, la Amsterdam, la circa 1677.

Lui Abraham Ortelius îi aparţine o hartă cu Marea Neagră, din 1590, tipărită la Antwerp, precum şi una extrem de rară, a Imperiului Roman, realizată în anul 1581, tot la Antwerp. Cartograf şi geograf flamand, Ortelius este creatorul primului atlas geografic modern, intitulat "Theatrum Orbis Terrarum" (Teatrul lumii).

Tot în premieră, publicul român poate vedea una dintre primele hărţi care înfăţişează Transilvania, realizată de Johannes Sambucus şi tipărită în anul 1566 la Antwerp de Abraham Ortelius.

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES

În expoziţie mai sunt hărţi reprezentând Transilvania, realizate de Sebastian Munster, în 1588, la Basel, Vincenzo Maria Coronelli, tipărită în 1697 în Veneţia, şi de Johann Homann, apărută la Nurnberg, în 1699.

Despre harta realizată de Sambucus a vorbit şi managerul general al Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti, Cristina Toma.

"Harta lui Johannes Sambucus, de secol XVI, e importantă din punct de vedere istoric, pentru că a fost realizată de acest Sambucus, care a fost elevul lui Honterus (Johannes Honterus - n.r.) Este important în mod particular acest lucru, pentru că Honterus, născut fiind aici, în Transilvania, a fost primul cartograf care a realizat o hartă a locului în care trăieşte. Toţi ceilalţi cartografi care sunt prezenţi în expoziţie, dacă au realizat hărţi ale regiunilor istorice româneşti le-au realizat fără să fi fost aici. Deci, le-au realizat bazându-se pe informaţii provenite din alte părţi. Prin urmare, hărţile realizate de aceşti cartografi pot fi mai inexacte decât harta realizată de Honterus şi ulterior de Sambucus", a explicat Cristina Toma.

Cu ocazia vernisajului, la care a fost prezent şi Arhiepiscopul Irineu de Alba Iulia, a fost lansat şi un catalog al hărţilor expuse.

Expoziţia este deschisă până în 7 aprilie. AGERPRES / (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)