Obiecte cu specific feminin, vechi de peste un mileniu, cum ar fi o pensetă, un şirag de mărgele din sticlă colorată sau cercei, descoperite în urma cercetărilor efectuate într-o necropolă din perioada Kaganatului avar, pot fi admirate într-o miniexpoziţie la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, vernisată marţi şi care poate fi văzută pe durata lunii martie.

"Exponatul lunii Martie este un ansamblu de obiecte datate în perioada secolelor VII-IX d.Chr. şi care pot fi atribuite femeilor. Acest grup este compus dintr-un vas ceramic de tip oală, un şirag de mărgele din sticlă colorată, un cercel cu pandantiv lunular şi un cercel de forma unei semiluni, stelat, două catarame de formă patrulateră, un amnar, o fusaiolă şi o pensetă. (...) Având în vedere specificul artefactelor, putem presupune, cu o oarecare certitudine, că provin din complexe funerare care au aparţinut femeilor", a declarat, marţi, la vernisajul expoziţiei, arheologul Anca Matiş.

Ea a menţionat că artefactele au intrat în colecţiile MNU Alba Iulia în urma unor cercetări arheologice efectuate de către arheologul Mihai Blăjan, în ultimul sfert al secolului al XX-lea, în necropola de rit biritual (incineraţie şi înhumaţie) din comuna Berghin.

Anca Matiş a precizat că necropola a fost identificată în vara anului 1971, când a fost amenajat un bazin de apă destinat alimentării grajdurilor CAP-ului, fiind distruse atunci mai multe complexe arheologice de tip funerar. În 1977 au început cercetări sistematice de amploare, care s-au desfăşurat pe parcursul mai multor campanii, fiind identificate 610 complexe arheologice funerare, atât de înhumaţie, cât şi de incineraţie.

În ceea ce priveşte obiectele expuse, ele pot fi încadrate în evul mediu timpuriu, mai precis secolele VII-IX d.Chr., perioadă specifică existenţei Kaganatului avar.

Sunt expuse obiecte de uz caznic - vasul ceramic, fusaiola şi amnarul, de podoabă - cerceii, şiragul de mărgele, de toaletă - penseta şi accesorii vestimentare - cataramele.

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES

De exemplu, şiragul de mărgele este compus din 32 de elemente, majoritatea din sticlă de formă sferiodală, la mijloc având un ornament din sticlă albastru-deschis, de formă patrulateră de tip binoclu, cu o canelură adâncă pe mijloc. "Mărgelele, dispuse într-un aranjament estetic, reflectă gustul şi preferinţele estetice ale femeilor din acea perioadă", a arătat Anca Matiş.

Cerceii sunt prezentaţi printr-un cercel de cu pandantiv lunular (în formă de semilună) şi un cercel cu pandantiv lunular şi stelat, bijuterii reprezentative pentru moda şi stilul vestimentar din acea epocă.

Realizat din bronz, prin turnare, cercelul lunular cu pandantiv stelat are în partea inferioară a verigii de agăţare ataşat un ornament în forma unei semilune, de care este ataşat un pandantiv în formă de stea cu cinci colţuri. La extremele superioare se observă câte un detaliu în formă de "bulb", în care se îmbină agăţătoarea pentru ureche. Prin aceeaşi tehnică a "bobiţelor", de o parte şi de alta se observă elemente florale stilizate.

Şi cercelul lunular este tot din bronz. El are în partea inferioară a verigii de agăţare ataşat un ornament în forma unei semilune, iar în partea superioară, la colţuri se observă protuberanţe de forma unui bulb. Pe suprafaţa semilunei se observă un decor în relief de tip vegetal stilizat.

"Obiect de uz comun, folosit în activităţi casnice, în procesul de tors pentru obţinerea textilelor, fusaiola din lut este un obiect care se ataşează la partea inferioară a fusului, cu scopul de a-i asigura greutate pentru o rotaţie regulată. Este de formă bitronconică", a explicat arheologul.

Două catarame de formă patrulateră, din fier, completează acest ansamblu de obiecte, sugerând atât necesitatea practică, cât şi preocupările estetice ale femeilor. Acestea ar putea să fi fost folosite ca elemente de prindere şi reglare pentru îmbrăcăminte sau alte accesorii.

Un alt artefact expus este un amnar, folosit pentru aprinderea focului, confecţionat din fier.

Penseta care completează acest ansamblu, o unealtă mică, dar indispensabilă, arată preocuparea pentru aspectul personal şi igienă în lumea medievală timpurie.

"Aceste artefacte nu numai că oferă informaţii preţioase despre viaţa şi practicile comunităţilor din acele timpuri, dar şi ilustrează nivelul de tehnologie şi meşteşugărit pe care aceste civilizaţii le-au atins. Aceste descoperiri arheologice oferă o perspectivă valoroasă asupra vieţii şi obiceiurilor din acele perioade istorice. Faptul că aceste artefacte au fost găsite şi în aşezările umane sugerează o conexiune între viaţa de zi cu zi şi ritualurile funerare ale acestor comunităţi", a mai menţionat arheologul Anca Matiş. AGERPRES / (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)