"Pacea este o frecvenţă", a repetat duminică seara pe scena Ateneului Român pianistul şi compozitorul polonez Leszek Mozdzer în timp ce atingea clapele pianului cu care a ridicat în picioare publicul de la Bucureşti, artistul exprimându-şi speranţa că prin cooperare, şi nu prin luptă, "vom aduce pacea planetă şi o vom simţi, pentru că fără ea nu avem nimic".

Pianistul polonez de jazz Leszek Mozdzer a revenit duminică, după şase ani, la Bucureşti, unde a susţinut un recital la Filarmonica "George Enescu". Evenimentul, desfăşurat în avanpremiera Sezonului Cultural Polonia-România 2024/2025, a fost prilejuit de celebrarea, pentru prima dată, a Zilei Solidarităţii Româno-Polone, marcată la 3 martie, dar şi de împlinirea a 105 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări.

Programul concertului susţinut de Leszek Mozdzer în sala mare a clădirii istorice a Ateneului Român a cuprins atât piese originale, cât şi aranjamente şi improvizaţii de jazz pe teme semnate de Frederic Chopin sau Jean-Michel Jarre, dar şi de contrabasistul şi compozitorul suedez de jazz Lars Danielsson, compozitorul polonez de muzică de film şi pianist de jazz Krzysztof Komeda, regretatul saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist şi compozitor polonez Zbigniew Namyslowski şi muzicianul argentinian Astor Piazzolla.

Împletind în mod inovator muzica clasică cu jazzul, Leszek Mozdzer, unul dintre cei mai importanţi jazzmeni din lume, i-a captivat pe cei prezenţi cu virtuozitatea, dar şi cu umorul său. Pianistul şi compozitorul polonez, care obişnuieşte să cânte desculţ, a declarat că muzica românească i-a transmis întotdeauna "o mare plăcere", în special cea populară, iar ritmul şi tiparele acesteia l-au inspirat să compună o melodie, pe care a interpretat-o pe scena Ateneului cu ajutorul metronomului.

La finalul recitalului, artistul a mulţumit pentru "electricitatea" transmisă în timpul concertului de publicul român căruia i-a urat să se bucure de sezonul schimbului cultural dintre România şi Polonia deoarece "avem o mulţime de vibraţii bune de împărtăşit".

Leszek Mozdzer este unul dintre cei mai remarcabili artişti de jazz polonezi, pianist de clasă mondială şi compozitor. Născut la Gdansk, în 1971, el a început să studieze pianul la vârsta de cinci ani şi a obţinut în 1996 diploma de absolvent al Academiei de Muzică din oraşul natal. Începuturile sale muzicale sunt marcate de colaborarea, încă din ultimul an de liceu, cu trupa condusă de clarinetistul Emil Kowalski, dar şi cu cvartetul Zbigniew Namysłowski, potrivit Institutului Polonez la Bucureşti.

Discografia pianistului polonez, recompensat de-a lungul carierei cu numeroase premii, cuprinde numeroase albume realizate ca proiecte proprii sau în colaborare cu artişti renumiţi. De asemenea, Leszek Mozdzer a înregistrat şi concertat alături de nume sonore de pe scena muzicii internaţionale precum David Gilmour (Pink Floyd), regretatul artist brazilian Nana Vasconcelos, muzicienii americani Marcus Miller, John Scofield, Joe Lovano sau Pat Metheny, dar şi cu dirijorul şi compozitorul american de origine chineză Tan Dun, ori cu pianistul şi compozitorii Adam Makowicz, Zbigniew Preisner şi Jan Kaczmarek. Alături de acesta din urmă a realizat numeroase înregistrări pentru studiourile 20th Century Fox şi Mira Max, printre care şi coloana sonoră a filmului "Finding Neverland" (2004) recompensată cu Premiul Oscar.

Leszek Mozdzer este atât pianist şi compozitor de jazz, cât şi producător şi compozitor de muzică de film şi teatru, fiind totodată directorul artistic al festivalului în aer liber Enter Music Festival din oraşul polonez. Totodată, în 2012, Mozdzer a fost primul polonez care a devenit preşedintele juriului internaţional al concursului Montreux Jazz Piano Competition din Elveţia, care începând cu anul 1999 se desfăşoară în cadrul celebrului eveniment internaţional anual Montreux Jazz Festival, fondat în 1967.

La concertul organizat de Institutul Adam Mickiewicz şi Institutul Polonez din Bucureşti au luat parte oficialităţi şi personalităţi culturale din cele două ţări, precum Henryka Moscicka-Dendys, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei; Marta Cienkowska, subsecretar de stat la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional al Poloniei; Andrei Novac, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al României; Irina Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii al României; Barbara Krzeska, directorul adjunct al Institutului Adam Mickiewicz, şi Attila Weinberger, vicepreşedintele Institutului Cultural Român.

Sezonul Cultural România-Polonia 2024/2025 a fost anunţat, în avanpremieră, joi, la Castelul Regal din Varşovia, de oficiali din cele două ţări prezenţi în capitala Poloniei. Anunţarea Sezonului, dar şi împlinirea a 105 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Polonia şi Ziua Solidarităţii româno-polone de la 3 martie au fost marcate în aceeaşi zi, de asemenea la Castelul Regal din Varşovia, printr-un concert festiv susţinut în faţa unor reprezentanţi din domeniile cultural, diplomatic şi politic din cele două ţări, de trei artişti români, cunoscuţi şi apreciaţi la nivel internaţional, violonistul Alexandru Tomescu, cu a sa vioară Stradivarius Elder-Voicu 1702, pianista Adela Liculescu, stabilită la Viena, şi soprana Alexandra Zamfira, stabilită în Spania. Din program au făcut parte "Balada op. 4a", "Şapte cântece pe versuri de Clement Marot, op. 15" şi "Sonata no.2, op.6 " de George Enescu şi "Polonaise brillante, op. 4", semnată de compozitorul polonez Henryk Wieniawski.

Sub sloganul "Vorbim aceeaşi limbă", sezonul bilateral cultural româno-polon, organizat în premieră de cele două ţări, se va desfăşura pe parcursul a 17 luni, în perioada iunie 2024 - octombrie 2025.

Sezonul Cultural România-Polonia 2024/2025 este organizat de Ministerul Culturii din România, împreună cu Institutul Cultural Român, pe de o parte, şi de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din Polonia împreună cu Institutul Adam Mickiewicz, cu sprijinul Institutului Polonez din Bucureşti, pe de alta, şi va cuprinde zeci de evenimente, printre care expoziţii, muzică, teatru, film şi literatură.

Ziua Solidarităţii Româno-Polone a intrat în vigoare la 14 aprilie 2023 în urma unei iniţiative comune a miniştrilor Afacerilor Externe din cele două state de la acea vreme, Bogdan Aurescu, respectiv Zbigniew Rau.

Data de 3 martie are un simbolism aparte în planul relaţiei bilaterale, prin evocarea semnării, la Bucureşti, la 3 martie 1921, a "Convenţiei de alianţă defensivă între Regatul României şi Republica Polonă", de către cei doi miniştri de Externe de la vremea respectivă, Take Ionescu şi Eustachy Sapieha, aceştia având deplinele puteri şi susţinerea fermă a şefilor lor de stat, Regele Ferdinand I şi Mareşalul Jozef Pilsudski, document prin care cele două părţi se obligau să îşi acorde asistenţă armată în cazul unui atac neprovocat la frontiera lor de răsărit, conform ministerului român al Afacerilor Externe. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Citiţi şi:

* 3 martie - Ziua solidarităţii româno-polone

* Ziua Solidarităţii Româno-Polone - se împlinesc 105 ani de relaţii diplomatice

* Guvern: Sărbătorirea Zilei Solidarităţii Româno-Polone, dovadă a prieteniei istorice dintre cele două state