Peste 50 de jurnalişti care au participat în ultimii doi ani la misiuni în zone de conflict au fost premiaţi, joi seară, în cadrul Galei pentru excelenţă în jurnalism.

La evenimentul organizat de Consiliul Naţional al Audiovizualului la Teatrul Naţional din Capitală, jurnalişti de la Televiziunea naţională, Societatea Română de Radiodifuziune, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, Pro TV, Antena 1, Antena 3 CNN, Prima TV, Digi 24, România TV, Libertatea, Recorder, au primit câte o medalie şi o diplomă în semn de recunoaştere a muncii lor în zonele de conflict.

Gala pentru excelenţă în jurnalism parte din campania Consiliului Europei destinată promovării protecţiei şi siguranţei profesioniştilor din mass-media - "Fapte, nu frică! Jurnalism de performanţă, în condiţii de siguranţă".

Mircea Toma, membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului, a afirmat, în deschiderea galei, că evenimentul este dedicat jurnaliştilor care "îşi pun pielea la bătaie".

"Uitându-ne puţin peste balustrada instituţiei (CNA - n.r.), în piaţă, constatăm că imaginea jurnalistului este în cădere liberă de mulţi ani de zile, este în continuă degradare şi nu este sănătos pentru democraţie şi nu este adevărat pentru ceea ce înseamnă jurnalism în România. Nu este adevărat pentru că sunt foarte mulţi jurnalişti care îşi fac treaba foarte bine, onest şi plătesc o imagine la care nu contribuie cu nimic. Şi atunci s-a născut acest moment în care vrem să punem degetul pe ziaristul care nu este doar foarte bun profesionist, ci este şi curajos, să-l arătăm public, să ne bucurăm şi noi de el, să-i bucurăm şi pe ei că sunt recunoscuţi şi să vadă şi publicul din piaţă că jurnalism profesionist se poate să fie fără tăgadă. Deci, am ales acest subiect, jurnaliştii care merg în zone de conflict, îşi pun pielea la bătaie, asta este dincolo de orice al criteriu de evaluare a profesiei, un simbol", a declarat Mircea Toma.

Monica Gubernat, preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului, a spus că într-o perioadă în care "atacurile asupra libertăţii presei sunt tot mai frecvente" este necesar ca lumea să ajute la protejarea şi susţinerea jurnaliştilor de război.

"Într-o lume în care adevărul este adesea umbrit de propagandă şi dezinformare, jurnaliştii de război sunt adesea singurii martori credibili ai evenimentelor. Prin curajul vostru de a documenta atrocităţile şi nedreptăţile, îndemnaţi lumea să nu uite suferinţele celor afectaţi de război şi să-şi reafirme angajamentul faţă de pace şi de drepturile omului. (...) Astăzi, într-o eră în care atacurile asupra libertăţii presei sunt tot mai frecvente, trebuie să ne reafirmăm angajamentul faţă de protejarea şi susţinerea jurnaliştilor de război. Trebuie să ne asigurăm că sunt echipaţi corespunzător şi că au acces la resursele necesare pentru a-şi face munca în condiţii de siguranţă. Mai mult, trebuie să ne amintim mereu de importanţa protejării independenţei şi integrităţii presei pentru că libertatea voastră de a raporta fără constrângeri este fundamentul democraţiei şi a unei lumi juste", a afirmat Monica Gubernat.

Într-un mesaj video, Ricardo Gutierrez, secretar general al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, a arătat că jurnalismul de război este o meserie periculoasă şi, din acest motiv, Consiliul Europei a lansat o campanie pentru a convinge statele lumii să adopte planuri naţionale de acţiune pentru protejarea jurnaliştilor.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale, Constantin Spînu, a amintit că MApN a demarat în 2004 un curs pentru corespondenţii care transmit din zone de conflict.

"A fost o experienţă pe care atunci nu ne gândeam că o s-o ducem la 19 ediţii. Ne pregătim pentru a 20-a ediţie, peste 360 de jurnalişti ne-au trecut pragul, un bootcamp care s-a născut dintr-o nevoie, ne aducem aminte în 2004, un an în care armata României deja participa în foarte multe teatre de operaţii în misiuni, unde jurnaliştii îşi doreau să meargă şi să transmită corespondenţe, nu doar în teatre de operaţiuni unde era armata României, ci şi în alte teatre de operaţii. (...) Aşa s-a născut ideea unui curs de pregătire. (...) Încercăm să le oferim jurnaliştilor abilităţi practice cu care să se poată descurca în situaţii limită, reguli de securitate, măsuri de protecţie, cunoaşterea armamentului, cunoaşterea şi evitarea pericolelor reprezentate de mine, încărcături explozive şi capcane, comportamentul în situaţia căderii în captivitate", a adăugat Spînu.

O parte dintre jurnaliştii care au fost în Ucraina de la începutul războiului sau în Israel, în zona de conflict cu Hamas, au urcat pe scenă şi au relatat despre experienţele trăite în calitate de corespondenţi de război în zonele de conflict.

Aceştia au afirmat că pentru un jurnalist de război este foarte important "să fii acolo" deoarece este o experienţă "care lasă urme". Au punctat, de asemenea, că "după ce vezi zone prin care a trecut războiul, ajungi să apreciezi pacea de acasă". AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

*Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO