Principalele momente ale primăverii, printre care Dragobetele, Mărţişorul, Zilele Babei, Alexiile, Floriile, sunt ilustrate prin intermediul pieselor din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanţa, în cadrul unei expoziţii deschise în perioada 21 februarie - 31 martie, au anunţat joi reprezentanţii instituţiei de cultură.

Potrivit sursei menţionate, în cadrul expoziţiei "Tradiţii de primăvară la români", prin intermediul pieselor din patrimoniul instituţiei - port popular, ştergare, icoane pictate pe sticlă şi lemn, ceramică, obiecte de inventar pastoral, ouă încondeiate - sunt ilustrate principalele momente ale primăverii, anotimp al reînvierii naturii, simbol al tinereţii, al dragostei şi al începuturilor. Un bogat material fotodocumentar completează expoziţia.
 

"Prima sărbătoare care anunţă acest sezon, Dragobetele, celebrat la 24 februarie, stă sub semnul iubirii, deoarece în această zi, când păsările nemigratoare îşi pregătesc cuiburile pentru noile generaţii de pui, flăcăii şi fetele din satul tradiţional încep să formeze cupluri", reiese dintr-un comunicat de presă transmis de Muzeul de Artă Populată.

Luna martie debutează cu Mărţişorul - o mică amuletă cu rol apotropaic, însoţită de şnurul bicolor, alb-roşu. Tot acum este celebrată şi Baba Dochia, despre care se spune că a tors firul mărţişorului pe când urca cu turma de oi pe munte. Găsind pe jos o monedă, a găurit-o şi a trecut prin ea firul alb-roşu.

După ce trec Zilele Babei, numite aşa din cauza vremii schimbătoare de la începutul lunii, pe 9 martie, când în calendarul creştin-ortodox sunt prăznuiţi cei 40 de mucenici din Sevastia, în calendarul tradiţional sunt celebraţi Moşii cei buni, despre care se spune că bat cu botele în pământ ca să iasă căldura şi să intre frigul.

La data de 17 martie se sărbătoresc Alexiile, nume împrumutat de la Sfântul Cuvios Alexie, Omul lui Dumnezeu, prăznuit acum. Aceasta este ziua în care se crede că ies din pământ toate gângăniile şi târâtoarele pe care le-a slobozit Alexie, nesocotind porunca lui Dumnezeu. Tot acum se celebrează Ziua Şarpelui, dar şi Ziua Peştelui.

Praznicului Bunei Vestiri (25 martie) se suprapun credinţe populare legate de reînvierea naturii şi se zice că acum "se dezleagă" limba cucului. O altă sărbătoare creştină, care coincide cu exuberanţa anotimpului verde, este praznicul Sfântului Gheorghe (23 aprilie), care marchează, printre altele, începutul anului pastoral.

Floriile, una dintre cele mai mari sărbători de peste an, premergătoare Săptămânii Patimilor, are în centrul ei ramurile de salcie sfinţite la biserică, ce amintesc de frunzele de finic (curmal) purtate de mulţime la intrarea lui Iisus în Ierusalim.

Săptămâna Mare este dedicată mersului la biserică şi activităţilor de primenire a spaţiului de locuit şi a preparării bucatelor tradiţionale din rândul cărora se distinge oul, simbol al mormântului lui Iisus şi al Învierii. AGERPRES/(AS - autor: Nona Jalbă, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: Muzeul de Artă Populară Constanţa / Facebook.com